CSM: Modificarile Legii 247 intarzie dosare, dar garanteaza proprietatea

Anul trecut a fost marcat atat de "o inflatie legislativa", cat si de "inconsecventa unor acte normative cu importanta capitala in ceea ce priveste activitatea autoritatii judecatoresti", a concluzionat Consiliul Superior al Magistraturii in raportul sau privind starea justitiei. In sprijinul afirmatiilor sale, Consiliul a invocat modificarile legislative succesive ale Legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente asupra activitatii sistemului judiciar, care au generat "nemijlocit intarzierea solutionarii cauzelor, cu consecinte lesne de inteles, dar greu acceptabile de catre justitiabili", dar si "garantii indubitabile ale dreptului de proprietate privata".
"Modificarile legislative succesive in materia competentelor instantelor judiciare intervenite prin Legea nr. 219/2005 si Legea nr. 247/2005 afecteaza, in acelasi timp, si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si, nu in ultimul rand, credibilitatea justitiei, intrucat consecinta directa a acestor modificari este incalcarea termenului rezonabil de solutionare a cauzelor. Chiar daca aceasta situatie nu este imputabila judecatorilor, perceptia societatii civile si respectiv a justitiabililor este aceea ca nesolutionarea dosarelor este determinata de ineficienta activitatii de judecata. Este suficient sa exemplificam in acest sens modificarile intervenite prin Legea nr. 219/2005, care, in acceptiunea noastra, aduc atingere dreptului la un proces echitabil in conditiile in care, in baza acestor modificari, s-a ajuns la situatia ca aceeasi instanta sa judece atat apelurile cat si recursurile in acelasi dosar", se arata in raportul Consiliului.
In ceea ce priveste Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, raportul Consiliului evidentiaza principalele modificari si... consecintele acestora.
Prin Legea nr. 247/2005 au fost aduse schimbari si completari in materia regimului juridic al dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate abuziv de catre stat, reglementat prin Legea nr. 10/2001, O.U.G. nr. 94/2002 aprobata prin Legea nr. 501/2002 si O.U.G. nr. 83/1999 aprobata prin Legea nr. 66/2004 si in materia fondului funciar, reglementari care initial au fost introduse prin Legea nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 169/1997, precum si prin Legea nr. 1/2000, referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate conform legilor anterior mentionate. Totodata, au fost operate modificari ale reglementarilor in materia circulatiei juridice a terenurilor, a rentei viagere agricole, adoptandu-se norme si in ceea ce priveste accelerarea judecatilor in materia restituirii proprietatilor funciare.
Legea in discutie a adus modificari si completari in domeniul fiscalitatii si al dispozitiilor Codului penal.

Domeniul funciar

In domeniul dreptului funciar exista trei modificari majore, "una in ceea ce priveste scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a tuturor litigiilor promovate, a doua referitoare la suprimarea caii de atac a apelului impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta si ultima legata de reglementarea unor noi termene pentru valorificarea drepturilor in legatura cu terenurile care fac obiectul legilor fondului funciar".
Scutirea de la plata taxei judiciare de timbru in cazul tuturor solicitantilor si indiferent de obiectul cererii de chemare in judecata reprezinta o facilitare a accesului la justitie din partea celor care promoveaza cereri in materia fondului funciar. Conform art. 3 din Legea nr. 1/2000 in forma modificata se prevede posibilitatea persoanelor interesate de a formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafata ce pot fi restituite in temeiul acestei legi in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare.

Restituirea imobilelor preluate abuziv si masurile reparatorii

In ceea ce priveste circulatia juridica a terenurilor, s-a prevazut expres dreptul cetatenilor straini si apatrizilor, consacrat de altfel anterior si prin Constitutia Romaniei revizuita, de a dobandi proprietati asupra terenurilor in Romania in conditiile legii speciale.
In domeniul restituirii imobilelor preluate de stat in perioada 1945-1989 s-a mentinut regula restituirii in natura a acestei categorii de imobile, cu distinctia adoptata si prin actul normativ initial, Legea nr. 10/2001, intre imobilele preluate cu titlu valabil de catre stat sau alte persoane juridice si cele preluate fara un asemenea titlu, dar fara consecinte directe in ceea ce priveste modalitatea de reparare in favoarea persoanei indreptatite.
Au fost mentinute si masurile reparatorii prin echivalent insa cu diferentieri importante fata de actul normativ initial. Astfel, in timp ce prin Legea nr. 10/2001 in forma anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 247/2005, masurile reparatorii prin echivalent constau si in acordarea de actiuni la societatile comerciale tranzactionate pe piata de capital si de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare, in noua reglementare, au fost inlaturate aceste doua modalitati de reparare, pastrandu-se doar masurile de compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de entitatea investita cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite.

Fostii proprietari primesc "titluri de despagubire", nu bani

A fost mentinuta ca forma de reparatie plata despagubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, dar cu o distinctie importanta si cu efecte directe asupra modalitatii de valorificare a hotararilor obtinute in acest sens. Astfel, in timp ce prin Legea nr. 10/2001 se prevedea acordarea despagubirilor banesti, prin aceeasi lege modificata se prevede plata despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, care nu se reflecta insa in despagubiri banesti propriu-zise, respectiv in sume de bani care sa poata fi incasate in baza hotararii unitatii detinatoare a imobilelor sau eventual a hotararii instantei de judecata, ci in titluri de despagubire emise de Cancelaria Primului-Ministru, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor.
Aceste titluri incorporeaza drepturile de creanta ale detinatorilor asupra statului roman si care, dupa ce sunt obtinute, urmeaza a fi valorificate prin conversia in actiuni emise de Fondul "Proprietatea", in conditiile regimului stabilit prin titlul VII al Legii nr. 247/2005 si ale Normelor Metodologice de aplicare a acestora, aprobate prin H.G. nr. 1095/2005.
Modificarile mentionate aduc cel putin un dublu impact direct asupra modalitatii de reparare in aceasta forma a drepturilor avute anterior de proprietarii imobilelor preluate abuziv.
In primul rand, se contureaza mai multe probleme din perspectiva demersului judiciar al partii pentru obtinerea masurilor reparatorii, demarat anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005.

Solutia instantei pe Legea 10/2001, "adaptata" in recurs la Legea 247/2005

Potrivit raportului CSM, foarte multe litigii au fost solutionate prin hotarari judecatoresti pronuntate in prima instanta sau in apel anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005 si prin care au fost acordate catre persoanele indreptatite masuri reparatorii prin echivalent, constand in acordarea de actiuni la societatile comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau de despagubiri banesti care nu mai sunt prevazute in noua lege.
Criticile formulate in apel sau recurs, indiferent de persoana care a promovat calea de atac, respectiv cel indreptatit la masuri reparatorii sau unitatea detinatoare, vizeaza in mod evident solutia adoptata prin hotararea judecatoreasca atacata. O asemenea solutie priveste strict masurile reparatorii care puteau fi acordate sub imperiul vechii legi, excluse insa prin dispozitiile din Legea nr. 247/2005.
Ca atare, una dintre probleme este aceea de a sti in ce masura mai este eficienta cenzura realizata de instanta de control judiciar asupra hotararii atacate, atat timp cat potrivit noii legi nu mai exista reglementarea masurii reparatorii in forma mentionata in hotarare si, in consecinta, persoana indreptatita nu le mai poate valorifica.
In acelasi timp, se pune problema aplicarii dispozitiilor de drept substantial direct in caile de atac, desi prima instanta a pronuntat o hotarare care nu a avut in vedere masuri reparatorii in forma prevazuta de noua lege.

Contractele de locatiune pentru cladirile misiunilor diplomatice, prelungite cu trei ani...

Prin modificarea adusa articolului 13 din Legea nr. 10/2001 au fost prelungite de drept contractele de locatiune pentru imobilele restituite in natura cu destinatia de sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor organizatiilor internationale interguvernamentale si cele ocupate de personalul acestora, precum si in cazul imobilelor ocupate de sedii ale partidelor politice, cu trei, respectiv un an. In cazul acestor categorii de imobile, prin prorogarile legale succesive ale duratei locatiunii, fostul proprietar sau mostenitorii lui se afla in situatia de a fi obtinut restituirea in natura a imobilului, dar fara posibilitatea concreta de exercitare a atributelor dreptului de proprietate in legatura cu bunul retrocedat.

...proprietari intrati in posesia imobilelor, peste cinci ani

O modificare importanta adusa de lege se refera la cea continuta in articolul 16, in sensul ca spre deosebire de actul normativ in forma initiala, cand pentru categoriile de imobile enuntate in dispozitia legala se prevedea doar posibilitatea acordarii masurilor reparatorii prin echivalent fostilor proprietari, in prezent acestia au dreptul la restituirea in natura, cu obligatia de a-i pastra afectatiunea pe o anumita perioada de timp prevazuta de lege si chiar de a putea intra de indata in posesia bunului, in conditiile in care pune la dispozitie un alt imobil corespunzator.
In plus, limitarea adusa exercitarii atributelor concrete ale dreptului de proprietate de catre persoana indreptatita, este stabilita la un termen de cel mult cinci ani, dupa care proprietarul poate intra in posesia bunului imobil restituit.

Garantiile fostilor proprietari

"Toate aceste dispozitii legale sus mentionate reprezinta o garantie indubitabila a dreptului de proprietate privata, astfel cum este stipulata si in Constitutie", se arata in raportul Consiliului.
Prin articolul 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, republicata, a fost introdusa in mod expres sanctiunea nulitatii absolute in cazul efectuarii oricaror acte juridice in legatura cu imobile pentru care exista inregistrate notificari, ceea ce reprezinta o alta garantie in beneficiul drepturilor fostului proprietar asupra acestor categorii de bunuri.
Prin articolul 23 din Legea nr. 10/2001, republicata, au fost inlaturate termenele pana la care se pot depune actele doveditoare ale dreptului de proprietate sau calitatii de mostenitori de catre persoanele indreptatite, ceea ce inlatura o puternica disputa existenta intre acceptiunea unitatii detinatoare cu privire la aceste mijloace de proba si practica judiciara, care considera ca probele respective puteau fi administrate pana la terminarea procesului nascut in legatura cu notificarea respectiva.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe