Reforma "Macovei" bulverseaza Justitia "Stanoiu"

Reforma "Macovei" a izbutit sa bulverseze o parte a sistemului judecatoresc, mai cu seama in materia civila si in cea privind raspunderea disciplinara a magistratilor. Prin recentele modificari pe care le-a adus codului de procedura civila si legii privind statutul magistratului, Macovei a declansat, pe de o parte, un sistem ireversibil, prin care toate recursurile in materie civila se judeca in prezent de acelesi instante care au judecat apelurile. Pe de cealalta parte, in urma eliminarii de pe lista abaterilor disciplinare a conditiei de buna reputatie, precum si incalcarea codului deontologic al magistratului, s-a dat apa la moara Consiliului Superior al Magistraturii sa claseze la finele lui 2005 nu mai putin de 80 de dosare disciplinare, pe motiv ca abaterile constatate s-au abrogat.
Justitiabilii in pragul infarctului
Modificarea procedurii civile in sensul stoparii haosului creat de "reforma" predecesoarei Rodica Stanoiu, a vrut, in viziunea lui Macovei, sa rezolve problema aglomerarii instantei supreme de zecile de mii de recursuri civile venite din toata tara. Dupa cum se stie, in urma sfaturilor acordate de celebrul consilier francez de pre-aderare, Pierre Trouche, Stanoiu a luat decizia, printr-o ordonanta de urgenta, ca toate recursurile civile din Romania sa se judece de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe motivul unei celeritati mai crescute. Efectul in practica a fost devastator, deoarece a ingropat sub dosare instanta suprema, iar justitiabilii au luat cu asalt cladirea instantei, formandu-se cozi kilometrice. Termenele ajunsesera sa se acorde de la unul, la doi ani, iar multe parti din dosare nu aveau bani sa se deplaseze din judetele tarii la Bucuresti. Macovei a luat anul trecut decizia de a trimite dosarele de recurs inapoi la cele 16 curti de apel din tara, degrevand astfel instanta suprema, dar aglomerand respectivele curti. Marea nenorocire a aparut in practica, atunci cand datorita acestei "strategii" de reforma, s-a ajuns ca recursurile civile sa fie judecate de exact aceleasi instante care au solutionat si apelurile. Multi dintre justitiabilii aflati in aceasta situatie sunt in pragul infarctului, deoarece se vad judecati de aceiasi judecatori si de aceeasi instanta care i-a nedreptatit si fata de deciziile carora ei au formulat recurs. Este evident ca orice persoana nemultumita de un recurs civil, judecat in asemenea conditii, se poate adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in baza art. 13 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, care prevede "dreptul la un recurs efectiv", atunci cand un cetatean considera ca drepturile sale i-au fost incalcate de vreun judecator. Practic, in prezent, orice persoana care este nemultumita de o astfel de decizie se poate adresa Curtii de la Strasbourg si va castiga de pe scaun procesul, condamnand statul roman.
Una spunem, alta facem
O alta modificare surprinzatoare efectuata de reforma Macovei, de data aceasta asupra Legii 303/ 2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, a scos de la art. 4 obligatia magistratilor de a respecta propriul codul deontologic, incalcarea acestuia fiind considerata drept abatere disciplinara. De asemenea, tot din aceasta lege, Macovei a mai scos toamna trecuta si conditia de a avea o buna reputatie pentru a putea indeplini functia de magistrat.
Cum a luat Macovei aceste decizii nemaipomenite, tocmai ea care a invocat in zeci de randuri problema responsabilizarii magistratilor?! Taman in urma insistentelor presedintelui Asociatiei Magistratilor din Romania, Viorica Costiniu, care nu se stie prin ce mijloace a reusit sa o convinga in final pe ministru, in negocierile purtate, sa nu-i mai "streseze" pe procurori si judecatori cu asemenea prevederi. Efectul acestor modificari legislative a venit manusa Consiliului Superior al Magistraturii, care cu mare graba a clasat in decembrie 2005 peste 80 de dosare disciplinare cu procurori si judecatori care au comis fapte de natura sa compromita imaginea Justitiei, pe motiv ca abaterile pentru care au fost cercetati s-au... abrogat. Astfel, la finele lui 2005, CSM a raportat la bilant doar cinci sanctiuni disciplinare aplicate, la un numar de peste 12.000 de plangeri venite de la justitiabili. Prin urmare, CSM se afla in prezent in situatia paradoxala de a nu putea sanctiona, de exemplu, un magistrat care iese in fundul gol in fata vecinilor (cum a fost cazul judecatorului Florea Visan de la TMB), deoarece asemenea fapte care contravin conditiei de buna reputatie nu mai sunt azi prevazute de lege.
Magistratii stagiari bagati abuziv in paine
O alta chestiune ce ridica probleme este imputernicirea judecatorilor stagiari de a judeca procesele penale care se pun in miscare la plangerea prealabila (este si cazul proceselor de presa pentru insulta si calomnie), precum si unele civile de mica complexitate, printre care si cele unde prejudiciul nu depaseste suma de 100 milioane lei vechi. Aceste noi competente - de neconceput intr-un stat democratic - sunt date de art 23 al aceleiasi Legi nr. 303/ 2004, care enumera ce fel de acte pot indeplini procurorii si judecatorii stagiari. Masura pompieristica, care a dorit sa rezolve lipsa acuta de judecatori si procurori la unele instante, ignora insa o realitate evidenta. Stagiarii nu sunt judecatori inamovibili si, deci, independenti, n-au fost numiti in functie de presedintele Romaniei si nici nu au depus juramantul de magistrat (fara de care actele magistratului sunt nule), prin urmare ei nu pot intra in complete unice. Mai grav este ca insasi legea lui Macovei spune ca magistratul stagiar, dupa ce a efectuat perioada de stagiu, trebuie sa sustina un examen de capacitate. Pe care daca nu-l promoveaza, este eliberat din functie, cu obligarea restituirii idemnizatiilor primite pe durata studiilor. Cum ramane insa cu sentintele date de judecatorii stagiari sau cu actele procurorilor stagiari care au picat examenele? Se anuleaza si ele?

---

Despre autor: