Modificarea Legii societatilor comerciale reprezinta unul dintre obiectivele principale ale ministrului de stat Gheorghe Copos. Acest proiect urmarind atat alinierea legislatiei mediului de afaceri romanesc la acquis-ul comunitar, cat si adaptarea la

Modificarea Legii societatilor comerciale reprezinta unul dintre obiectivele principale ale ministrului de stat Gheorghe Copos. Acest proiect urmarind atat alinierea legislatiei mediului de afaceri romanesc la acquis-ul comunitar, cat si adaptarea la standardele Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) privind guvernarea corporativa, se precizeaza intr-un comunicat de presa al Executivului.
Ministrul de stat a participat, la sediul Guvernului, la trei runde de discutii privind proiectul de modificare a Legii societatilor comerciale cu reprezentantii patronatelor romane, cu cei ai investitorilor straini si cu cei ai camerelor de comert si industrie.
Intalnirile, desfasurate in conformitate cu obligatia de a se consulta cu reprezentantii mediului de afaceri, pe care vicepremierul si-a asumat-o in declaratia din 22 februarie, au avut drept scop armonizarea punctelor de vedere ale tuturor participantilor, in intentia de a elabora un proiect de lege viabil.
Proiectul de act normativ este supus dezbaterii publice pana pe data de 7 martie ac. El cuprinde reglementari noi, dintre care pot fi enumerate armonizarea cu prevederile legislatiei comunitare privind infiintarea si activitatea societatilor comerciale, guvernarea corporativa, protectia actionarilor, infiintarea si functionarea societatilor comerciale de tip holding, constituirea arhivelor electronice si inmatricularea online a societatilor comerciale, posibilitatea ca o societate pe actiuni sa aiba doar doi actionari etc.

Numai doi actionari pentru infiintarea unei S.A.
Una dintre cele mai importante modificari aduse de proiectul de lege se refera la faptul ca societatile comerciale pe actiuni vor putea fi infiintate de numai doi actionari, fata de cinci cat prevede legislatia in acest moment.
Pe de alta parte, proiectul introduce notiunea de capital social autorizat, care reprezinta valoarea cu care Consiliul de Administratie (CA) sau administratorul unic poate majora capitalul societatii, fara a fi necesara o hotarare a adunarii generale in acest sens, insa pe baza unei imputerniciri primite de la Adunarea Generala a Actionarilor (AGA). Conform aceluiasi proiect, CA al unei societati va putea delega atributiile executive unuia sau mai multor directori ai societatii comerciale.
Proiectul mai prevede o serie de modificari referitoare la statutul administratorilor, printre care se numara si clarificarea situatiei directorilor executivi in raport cu membrii comitetului de directie. Astfel, CA al unei firme va putea delega o parte din puterile sale unuia sau mai multor directori, alesi dintre membrii CA sau din afara acestuia.

Noi prevederi privind functionarea CA Si AGA
Sunt introduse totodata notiuni noi pentru oamenii de afaceri, printre care obligatia administratorilor de a actiona "cu prudenta si diligenta" si de a manifesta "loialitate" fata de companie. In plus, proiectul introduce notiunea de "membru independent al Consiliului de Administratie", care nu are sau nu a avut legaturi cu societatea si/sau actionarii ei, cu recomandarea ca astfel de persoane sa fie alese din randul administratorilor neexecutivi.
Una dintre prevederile cele mai importante se refera la convocarea Adunarilor Generale ale Actionarilor (AGA). Astfel, articolul 115 al legii prevede ca pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare sunt necesare la prima convocare, prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar hotararile sa fie luate cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti.
La convocarile urmatoare este necesara prezenta actionarilor reprezentand cel putin a cincea parte din numarul total de drepturi de vot, iar hotararile sa fie luate cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot exprimate.
Decizia de modificare a obiectului de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de restrangere sau eliminare a dreptului de preferinta a actionarilor, de schimbarea formei juridice, de fuziune, divizare sau dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin trei patrimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti, cu respectarea cerintelor de cvorum minim prevazute. In actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si majoritate mai mare.

UNPR declina aceste prevederi

Aceste prevederi nu sunt apreciate de catre Uniunea Nationala a Patronatului Roman (UNPR). UNPR nu este de acord cu modificarile privind cvorumul la adunarile generale ale actionarilor si sustine ca toate hotararile vitale ale societatii trebuie luate in prezenta a peste 50% din actionariat.
Altfel, exista riscul de a scadea transparenta fata de masa actionarilor si creste posibilitatea de manevrare in scopuri negative a unora dintre actionarii firmei. De asemenea, UNPR propune eliminarea prevederilor privind prelungirea termenului de convocare a AGA de la 15 la 30 de zile si inlocuirea ei cu sintagma "minim 15 zile".
Convocarea mai usoara a AGA in cazul firmelor cu numerosi actionari (de genul SIF-urilor) va duce la scaderea costurilor pentru acestea insa, pe de alta parte, exista posibilitatea ca optiunea unui actionar minoritar, dar important (care detine spre exemplu 33% dintr-o firma) sa fie ignorata prin optiunea a doar 25% dintre actionari.
Proiectul face si o referire la scurtarea perioadei in care trebuie platite dividendele, de la opt la sase luni. Acest lucru este privit foarte critic de catre UNPR. "Corelata cu masura impozitarii cu 16% a dividendelor, scaderea perioadei in care acestea pot fi platite va duce la o dezechilibru major al societatilor si implicit al mediului de afaceri. Ca urmare a impozitarii dividendelor cu 16%, Romania se afla in situatia paradoxala de a avea o fiscalitate mai mare decat in 2004. Prin urmare, impunerea unor noi masuri legislative arbitrare, fara consultarea partenerilor de dialog social, poate duce la un nou esec al masurilor economice si administrative ale guvernarii Tariceanu", considera reprezentantii UNPR.

Epilog
Pe parcursul celor trei intalniri s-a convenit ca, in termenul fixat, participantii sa-si prezinte opiniile si sa formuleze propuneri cu privire la proiectul de lege supus dezbaterii publice. Toate aceste opinii si propuneri vor fi discutate in cadru public, in data de 9 martie a.c..


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.