Precedentul Iorgovan

La inceputul lunii februarie a.c., Sindicatul Independent al Juristilor din Romania (SIJR) a inaintat la CSM o plangere prin care solicita inaltului for al magistraturii sa avizeze o actiune in regres a statului roman. In plangerea SIJR sunt nominalizati patru judecatori: Niculina Iorgovan (plecata anul trecut din magistratura si refugiata intr-un cabinet notarial), Magdalena Ghermeli (Curtea de Casatie), Florica Robescu (Curtea de Casatie) si Viorica Robescu (Curtea de Apel Bucuresti). SIJR arata, in demersul de la CSM, ca cele patru judecatoare, prin hotararile pronuntate "au interzis cetateanului roman Petre Buzescu sa practice avocatura". Hotararile judecatoresti desfiintate de CEDO sunt sentinta civila nr. 401 din 6 aprilie 1999 a Curtii de Apel Bucuresti si decizia Curtii Supreme de Justitie nr. 285 din 28 ianuarie 2000. SIJR atentioneaza CSM ca "Petre Buzescu a avut castig de cauza la CEDO Strasbourg, prin decizia din 24 mai 2005, statul roman fiind condamnat la plata a 24.000 euro cu titlu de daune".
Sotia parintelui Constitutiei
SIJR a cerut astfel ca inaltul for al magistraturii sa constate erorile profesionale ale celor patru judecatori care au facut de rusine Justitia romana in spatiul european."Cazul Buzescu versus Romania-2005" a intrat in jurisprudenta europeana. Numai ca SIJR i-a identificat pe magistratii incompenti din cauza carora statul roman a platit justitiabilului Buzescu o suma considerabila, daca o raportam la daunele morale cuprinse intre 5.000 si 10.000 euro din majoritatea cauzelor solutionate de CEDO impotriva Romaniei dupa 1990. Demersul SIJR ar putea constitui prima actiune in regres finalizata de statul roman, dupa ce Ministerul Finantelor a fost nevoit sa achite catre justitiabilul Buzescu nota de plata a erorii judiciare comise de celebra judecatoare Niculina Iorgovan (sotia avocatului-parlamentar PSD Antonie Iorgovan, cel care acum cateva zile tuna impotriva magistratilor corupti, care compromit justitia in prag de aderare).
"Trafic de influenta din partea mafiei avocaturii"
CSM se vede obligat sa rezolve rapid urmatoarele solicitari formulate de SIJR: "1 - cercetarea judecatoarelor sub aspectul indeplinirii defectuoase a atributiilor de serviciu; 2 - cercetarea presupusului trafic de influenta din partea mafiei avocaturii, trafic recunoscut oficial de magistratii Curtii de Apel Tg. Mures; 3 - Declansarea actiunii in regres in vederea recuperarii prejudiciului de 24.000 de euro, prin sesizarea Parchetului General". Multi justitiabili stiu ca prin Constitutia din 2003 (la care a contribuit si avocatul parlamentar PSD Antonie Iorgovan) statul poate actiona impotriva magistratilor cu rebut profesional daca acestia au manifestat rea-credinta sau grava neglijenta in exercitarea atributiilor profesionale. Mai mult, impotriva acelor magistrati certati cu legea penala se pot formula plangeri de catre justitiabilii care considera ca au fost victimele unor abuzuri in serviciu sau falsuri intelectuale, comise de unii judecatori sau procurori in timpul solutionarii proceselor sau in redactarea hotararilor incorecte.
Ramane de vazut cum va solutiona CSM cererea SIJR de "cercetare a presupusului trafic de influenta din partea mafiei avocaturii". Ca este de competenta DNA sau a Parchetului General sau a Inspectiei CSM o astfel de cercetare, mai putin conteaza in acest moment al reformei in Justitie. O reforma care a batut pasul pe loc in materie de actiuni in regres impotriva magistratilor incompetenti sau corupti, cu rebut profesional la CEDO. Reprezentantii SIJR afirma ca, prin actiunea lor "vor sa creeze un precedent in Romania anului 2006". Problema traficului de influenta exercitat de avocati asupra unor magistrati este una spinoasa pentru CSM, dar si pentru DNA si Parchetul General, sustin surse din SIJR.
Spaga la intrare si coruptie morala
Faptul ca fosta judecatoare Niculina Iorgovan apare implicata in acest rebut profesional, taxat sever de CEDO, a permis SIJR sa alarmeze autoritatile judiciare si asupra fenomenului mafiei din avocatura. In familia Iorgovan apare si numitul Antonie - avocat si parlamentar PSD. Este un "avocat parlamentar" care a castigat anumite procese cu rezonanta politica si nu numai chiar si la Curtea de Casatie, unde Niculina a functionat multa vreme ca judecator. Justitiabilul Buzescu a fost avocat in Baroul Constanta si a emigrat in 1981. S-a reintors in Romania dupa 1990 si a cerut Baroului din Romania sa-i permita reincadrarea in breasla avocatilor de unde a fost exclus de regimul comunist. Numai ca fostul avocat Buzescu a refuzat sa accepte metodele de primire in barou, specifice Romaniei ceausiste si postcomuniste. In acest context, este de inteles actiunea Baroului Bota, care in ultimii patru ani a denuntat de nenumarate ori "coruptia morala si financiara din Uniunea Nationala a Barourilor postcomuniste" (spaga la intrare in breasla, nederanjarea mafiei avocatilor- parlamentari etc).
Uniunea Avocatilor in contradictie cu CEDO
Fostul avocat Petre Buzescu a demonstrat in fata instantelor CAB si CSJ ca, la momentul emigrarii, in 1981, el a solicitat "numai incetarea activitatii si nu renuntarea la calitatea de avocat". Cei patru judecatori (Vladeanu de la CAB; Iorgovan, Robescu si Ghermeli de la CSJ) au respins actiunea de contecios administrativ formulata de fostul avocat Buzescu, dand castig de cauza Consiliului Uniunii Avocatilor (CUA) - organism profesional care, in finalul procesului de la CEDO, a ramas sifonat. Faptul ca insasi Curtea Europeana a Drepturilor Omului a sanctionat comportamentul abuziv al Consiliului Uniunii Avocatilor dar si hotararile eronate ale instantelor este de natura a intari suspiciunea ca exista o mafie a avocaturii care dicteaza, dincolo, de lege, cine intra si cine nu intra in aceasta breasla profesionala. Inspectorii CSM sunt acum obligati sa cerceteze reaua-credinta sau grava neglijenta, puse in sarcina fostei judecatoare Iorgovan si a colegelor sale. In acelasi timp, Parchetul General poate cerceta daca la baza hotararilor taxate de CEDO stau abuzul in serviciu sau neglijenta in serviciu, ca infractiuni posibil a fi fost comise de Niculina Iorgovan si de colegele sale. Tot in acelasi timp, sustin reprezentantii SIJR , procurorii anticoruptie de la DNA vor putea cerceta posibilul trafic de influenta care s-ar fi exercitat din partea mafiei avocatilor asupra instantelor care au solutionat pe invers dosarul Buzescu. Privit din aceste unghiuri (deontologice si penale), subiectul mafiei din avocatura postcomunista, protejata de magistrati interesati, vizeaza , in mod direct, anumite mecanisme ale coruptiei din sistemul judiciar.
Niculina "nu stia" de hotararea CEDO
Amenintata profesional si financiar, prin consecintele deciziei CEDO, judecatoarea Niculina Iorgovan a plecat din magistratura. A reusit, cum-necum, sa ajunga notar public. A fost dificil de a descoperi adresa biroului sau notarial, deoarece pe site-ul Uniunii Notarilor Publici in dreptul numelui Iorgovan nu apare vreo adresa sau vreun telefon de contact. Biroul notarului Niculina Iorgovan este insa bine plasat, intr-un vad clientelar bun (vis-a-vis de Judecatoria Sector 6, pe str. Stirbei Voda, nr.158). Reporterii ZIUA au fost primiti imediat de doamna Niculina, in antecamera biroului nefiind cineva care sa astepte vreun serviciu notarial. Intrebarile despre cazul Buzescu versus Romania i-au cauzat oarecari emotii, tradate printr-o voce tremurata."Am solutionat mii de dosare ca judecator si ar trebui sa studiez acel dosar ca sa pot oferi o explicatiile pe care mi le cereti", a spus Niculina Iorgovan din scaunul sau de jurist competent sa exercite si profesia de notar public. "Nu stiam ca dosarul a fost solutionat de CEDO, dar pot spune ca imi aduc aminte de un avocat care a fost in strainatate, a fost un caz aparte reclamat de o persoana plecata in strainatate", si-a explicat fosta judecatoare de la CSJ implicarea in solutionarea acelui dosar cu rebut profesional.
Notar public cu "sindrom nevrotic-depresiv"
Cazul notarului public Niculina Iorgovan este unul simptomatic pentru fauna juristilor cu grave probleme deontologice sau chiar penale. Un magistrat care a comis erori profesionale grave poate fi considerat apt pentru a deveni, prin "transfer legal", avocat sau notar sau executor? Asupra fostei judecatoare Iorgovan planeaza problematica pensionarii. De regula, cand un magistrat invoca motive de pensionare este de presupus ca acel judecator sau procuror se simte obosit de munca depusa si ca jurist. In plus, Niculina Iorgovan a fost in anul 2005 subiectul unor dezvaluiri de presa, legate de o afacere imobiliara a avocatului parlamentar Antonie Iorgovan, care pentru a-si justifica o repartitie de spatiu locativ (peste limitele legale) a invocat faptul ca sotia sa suferea de "sindrom nevrotic-depresiv". Prin urmare, punand cap la cap aceste date si fapte, avem de-a face cu o jurista obosita, cu un magistrat care a dat rateuri de 24.000 euro la CEDO, dar care se crede capabil sa lucreze ca notar public. Daca actiunea in regres pe care statul roman este dator sa o promoveze impotriva celor patru judecatoare se va finaliza, atunci Niculina - sotia lui Antonie - s-ar putea astepta sa-i fie imputata suma de cel putin 6000 euro. O nimica toata pentru familia Iorgovan, suspectata de trafic de influenta de catre SIJR in plangerea inaintata CSM.
Niculina Iorgovan a refuzat sa fie fotografiata de fotoreporterul ZIUA. Aflata in biroul sau notarial, in timpul programului de lucru, notarul public a invocat dreptul sau la imagine, probabil ca persoana privata. Insa Niculina isi ignora voit functia si postul ocupate intr-un serviciu public, aflat sub jurisdictia Ministerului Justitiei. Opinia publica are insa dreptul sa cunoasca cine este si cum arata persoana cu numele Niculina - sotia avocatului parlamentar PSD Antonie, adica numita Niculina Iorgovan, fosta judecatoare la Inalta Curte de Casatie care a compromis grav imaginea Justitiei romane in spatiul UE.

---

Despre autor: