Serviciile secrete au deja un intreg arsenal
Exista motivatii reale in Romania pentru acordarea de atributii sporite serviciilor secrete?
Trebuie, mai intai, sa existe o motivatie clara a necesitatii unor asemenea atributii sporite
Serviciile secrete au deja un intreg arsenal
Exista motivatii reale in Romania pentru acordarea de atributii sporite serviciilor secrete?
Trebuie, mai intai, sa existe o motivatie clara a necesitatii unor asemenea atributii sporite. Adica, se afla Romania intr-un asa de mare pericol, este intr-o asemenea masura tinta unor atacuri teroriste, sau intr-o asemenea stare de dezagregare institutionala, in pragul unui haos datorat coruptiei si altor amenintari interne si externe, incat sa fie nevoie de instituirea unor masuri de mana forte? Nu cred ca e cazul. Astfel incat, dupa parerea mea, serviciile secrete, care au deja la indemana un intreg arsenal de mijloace, trebuie sa-si optimizeze mai degraba acest arsenal pentru utilizarea sa exclusiva in domeniul apararii sigurantei nationale. Intre masurile extensive si cele intensive, ca si in agricultura, trebuie sa le preferam, din precautie, intodeauna pe ultimele.
Cum catalogati activitatea serviciilor secrete?
Este greu de facut o estimare, atata vreme cat Serviciul Roman de Informatii, de pilda, este departe de a fi la zi cu prezentarea Raportului sau in Parlament. Pe de alta parte, oricine poate compara consistenta acestuia cu rapoartele serviciilor de contrainformatii din orice tara din UE sau NATO, accesibile pe internet, si poate da singur raspunsul.
CSAT ar putea acorda ofiterilor de informatii drept de ancheta ceea ce le aroga acestora posibilitatea de a avea acces la orice tip de informatii si documente. Cum comentati acest aspect? Ne intoarcem la fosta Securitate?
Cred ca suntem prea aproape de comunism, iar unii oameni din serviciile secrete sunt inca tributari vechilor mentalitati pentru a ne permite un asemenea risc. Apoi, va intreb, la randul meu: cu servicii secrete care au puteri sporite, care practic le readuc la puterea operativa a Securitatii, daca vom avea un viitor presedinte care uita cum e cu democratia, nu cumva il arestam iar pe Ciuvica? Revenind la acest trist exemplu, cred ca tentatia si riscul ca serviciile secrete sa fie utilizate ca arme in rafuieli politice, datorita potentialului lor prin noile atributii sporite, prin faptul ca scapa unui control judiciar, raman prea mari. Tocmai aceste puteri sporite ar putea reprezenta, in contexte politice nefavorabile, un pericol la adresa sigurantei nationale si un atentat la democratie.
Considerati Comunitatea Nationala de Informatii, asa cum a fost aceasta gandita, o parghie viabila a gestionarii informatiilor?
CNI-ul, asa cum a fost organizat este un grup de lucru, care are un rol de analiza, sinteza si centralizare a informatiilor venite de la toate serviciile secrete, in parcursul lor catre destinatar. Nu vad, asa cum a fost organizata prin decizia CSAT, cum ar putea sa-si depaseasca atributiile. Oricum, este de dorit ca existenta sa sa fie supusa dezbaterii parlamentare, in noul pachet de legi cu privire la securitatea nationala. (R.G.)
Nu au nevoie de atributii mai mari
In calitate de fost consilier prezidential in perioada guvernarii CDR, ce atributii credeti ca trebuie sa aiba serviciile secrete intr-un stat democratic?
Inainte de toate, persist sa numesc aceste servicii "de informatii", si nu secrete, pentru ca, intr-un stat democratic, competenta lor este aceea de a aduna si analiza informatii. Aceasta competenta implica doar o mica parte de activitati secrete: de pilda, serviciile omologe din SUA strang din surse deschise (publicatii, actiuni si discursuri publice, etc) mai bine de 90% din informatiile pe care le prelucreaza. Pe de alta parte, tot in democratie, aceste servicii raspund in fata institutiilor alese prin votul liber al cetatenilor (Parlament, sef de stat, membri ai Guvernului) - ca si in fata Justitiei, cand este cazul - pentru activitatea lor, incepand cu bugetul care le este alocat. In aceste conditii, cred ca denumirea lor folclorica de "servicii secrete" exagereaza perceperea lor ca forme de putere oculta si lipsita de un control real al societatii.
Atributiile unor asemenea servicii intr-o democratie normala decurg tocmai din necesitatea ca factorii de decizie sa dispuna de maximum de informatii necesare pentru a-si exercita atributiile cat mai corect si mai eficient. In acest context, serviciile de informatii trebuie sa identifice si sa previna, sau macar sa aduca argumente in vederea sanctionarii prompte a oricui pericliteaza prin activitati - fie ele publice sau oculte - interesele statului roman, fie ca e vorba de spionaj, de corupere a unor demnitari, de actiuni vizand destabilizarea in orice fel a institutiilor statului de drept, de actiuni cu caracter anti-democratic, extremist, de incitarea la ura si violenta. In noul context intern si international, o componenta esentiala a acestei indatoriri de a veghea la siguranta nationala este reprezentata de prevenirea actiunilor teroriste si a oricaror alte amenintari neconventionale.
Este nevoie, in prezent, ca serviciilor secrete sa le fie sporite atributiile?
In opinia mea, serviciile de informatii nu au nevoie de atributii mai largi decat cele care le-au fost alocate in 2001/2002, ca urmare a angajarii Romaniei, alaturi de aliatii din NATO, in marea coalitie contra terorismului. Chiar si modul de exercitare a atributiilor pe care le au in prezent ar trebui sa fie reexaminate de catre Parlament si societatea civila, mai cu seama in raport cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului, consacrate prin constitutiile din 1991 si 2003. Consider, mai cu seama, ca e necesara o dezbatere ampla cu privire la oportunitatea demilitarizarii acestor institutii, avand in vedere faptul ca in toate tarile UE aceste servicii sunt parte din functia publica, nu din fortele armate ale statelor respective.
Cum catalogati activitatea serviciilor secrete din Romania, se ridica la standardele existente in statele NATO sau in UE?
Faptul ca e vorba de servicii militarizate le deosebeste oricum de practica tarilor democratice. La fel, si faptul ca SRI si SIE se considera succesoare de facto ale Securitatii dinainte de 1989, de vreme ce solicita in continuare pastrarea secreta a documentelor emise de o institutie cu alte obiective si cu alte competente decat cele ale unor servicii adecvate unei democratii functionale. Alte deosebiri rezulta din faptul ca aceste servicii isi aroga in chip discretionar nu doar culegerea de informatii, ci si analizarea si prelucrarea alternativelor de interpretare a acestora: cel putin atat cat am avut cunostinta de informarile si sintezele pe care aceste servicii le produc, ele au doua defecte constitutive: nu ierarhizeaza informatia, ci o prezinta "devalmas", ca pe un flux compozit, fara a mentiona gradul de fiabilitate al unei informatii sau a alteia. S-ar putea ca acum situatia sa se fi ameliorat, dar, atunci cand aveam acces la documentele SRI (cele SIE s-au ameliorat sensibil incepand din 1998), aceasta era situatia.
CSAT-ul ar putea da unda verde unui proiect elaborat de un serviciu secret care le confera ofiterilor de informatii drept de ancheta si, drept urmare, acces neingradit la orice informatie sau document. Cum comentati acest aspect? Ne indreptam spre un stat politienesc?
Un asemenea proiect a mai aparut in presa acum cateva luni. Atunci, CSAT l-a declarat o diversiune, si persoana care il elaborase si care, probabil, il si pusese la indemana presei, a demisionat. Acum, acelasi proiect apare pe agenda CSAT, cu cateva corectii minore (n-ar mai fi vorba de orice ofiter de informatii, ci doar de un grup specializat). Asa cum am declarat si in privinta proiectului atribuit dlui Barloiu, consider ca o asemenea extindere a competentelor serviciilor de informatii este ilegitim din principiu si nu se poate justifica intr-un stat de drept. Daca se aduce drept exemplu aria de competenta a FBI, acesta ar fi un fals grosolan, cata vreme Biroul Federal de Investigatii este parte a Ministerului de Justitie, nu un serviciu independent. Ocolirea pe orice cale a imperativului de aprobare a unui mandat de catre un judecator independent - adica a unei institutii de autoritate, care cere prezentarea de probe concludente inainte de violarea drepturilor cetatenesti, nu dupa ce aceasta a avut loc - reprezinta un atentat la drepturile constitutionale si un regres intristator, care risca sa fie grav sanctionat de opinia publica interna si internationala. (Razvan GHEORGHE)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.