Magaria

Ironia sortii, ieri, in timp ce la Palatul Victoria Guvernul isi asuma en-gros asa-numitele legi ale Sanatatii, la tribunal reforma ministrului Nicolaescu iesea sifonata iremediabil din confruntarea cu Justitia. Demiterile in serie ale doctorului Sorin Oprescu, practic singura "realizare" de pana acum a lui Nicolaescu, au fost infirmate in serie de judecatori. Ministrul Sanatatii nu pare insa jenat de opinia instantei, asa incat, circul demiterilor si numirilor continua deocamdata nestanjenit. Sa speram insa ca nu si pe termen nelimitat. Oricum, promovata de un ministru al carui singur atribut este incapatanarea, reforma nu prevesteste nimic bun. Asa-numitele legi ale sanatatii risca mai curand sa agraveze sanatatea romanilor decat sa-i puna pe picioare. Si asta pentru ca, in timp ce se preface ca ii intreaba de sanatate, ministrul Nicolaescu le umbla in buzunare. Faptul este evident pentru cine isi da interesul sa citeasca atent noianul de articole de lege "asumate" stahanovist de Guvern in sedinta de ieri.
Un caz flagrant, probabil unul dintre multe altele, ii vizeaza pe romanii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Este vorba de inventatori, scriitori, jurnalisti, pictori, sculptori, compozitori, actori si alte categorii de creatori. Intr-o societate normala, ei ar fi considerati elita societatii. In societatea romaneasca sunt considerati probabil niste evazionisti periculosi, din moment ce "liberalul" Nicolaescu s-a gandit sa-i taxeze cu 6,5% pentru a astupa gaurile din sistemul sanitar. Ideea, strecurata printre sutele de articole aprobate ieri, nu este o premiera. Spre sfarstul anului trecut a mai fost o tentativa, insa interventia argumentata a Clubului Roman de Presa a condus la modificarea ordinului CNAS care continea articolul-problema. Se pare insa ca nimic nu este intamplator. Formularea revine acum propulsata de celebra incapatanare a lui Nicolaescu, care intre timp s-a transformat in magarie. (L.I.)
Articolul 257, razbunarea
In noianul de articole ale pachetului de legi ale Sanatatii pravalit de ministrul Nicolaescu pe masa Guvernului, s-a strecurat si unul cu o istorie ceva mai speciala. Este vorba de articolul 257 care, pentru prima data, introduce plata contributiei de sanatate de 6,5% pentru persoanele care castiga din creatie. Dupa o tentativa esuata la sfarsitul anului trecut de a "dijmui" veniturile provenite din drepturi de proprietate intelectuala ale artistilor de diferite genuri, inventatorilor si chiar jurnalistilor, initiativa este reluata acum cu girul Guvernului si introdusa, intr-un text cu putere de lege.
6,5% pentru profesiile liberale
Plata contributiei de sanatate de 6,5% pentru veniturile din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii liberale sau autorizate, potrivit legii, sa desfasoare activitati independente a fost introdusa in 2002, prin adoptarea Ordonantei 150. Potrivit art. 51, alin. 2 din actul normativ mentionat, contributia de 6,5% se datoreaza obligatoriu pentru veniturile din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii liberale sau autorizate, potrivit legii, sa desfasoare activitati independente. Ceea ce diferentiaza, insa, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala de veniturile din profesii liberale si din activitati independente este ca veniturile din drepturile de proprietate intelectuala sunt cele care provin din valorificarea, in conditiile legii, a rezultatului actului de creatie intelectuala, independent de vreo autorizatie. Acesta este produsul unei activitati de creatie si, in acest caz, nu cunostintele, notiunile dobandite prin studiu conduc la realizarea activitatii generatoare de venit, ci imaginatia, inspiratia autorului. Din aceste considerente, OUG 150 prevede ca veniturile din valorificarea dreptului de proprietate intelectuala sunt supuse contributiei in cota de 6,5% pentru sanatate numai in cazul in care persoana care le realizeaza nu obtine si venituri din activitati de executie, respectiv din activitati care provin din valorificarea cunostintelor dobandite, invatate, studiate prin transpunerea lor in practica la cazul concret.
Prin urmare, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala nu se supuneau articolului 51 din Ordonanta 150, deci pentru ele nu s-a platit asigurare de sanatate in perioada 2002 - 2005. La sfarsitul anului trecut, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a emis Ordinul 221/28 noiembrie 2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind contributia de asigurari sociale de sanatate. La art. 7, alin. 3, Ordinul mentionat prevede ca se datoreaza contributia de 6,5% pentru asigurarile sociale de stat si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala. Astfel, se constata ca un ordin a completat substantial o lege, fapt care nu este permis pentru ca printr-un ordin nu se poate adauga la lege. Ordinul poate doar sa interpreteze (sa explice), sa stabileasca proceduri si nu sa adauge, sa completeze prin stabilirea de noi categorii de subiecti impozabili. Clubul Roman de Presa a sesizat aceasta inadvertenta la sfarsitul anului trecut presedintelui Casei nationale de Asigurari de Sanatate, Cristian Vladescu, si a reusit sa obtina revenirea la situatia reglementata de Ordonanta 150. Astfel, in luna decembrie a anului trecut, Ordinul 221 a fost modificat prin Ordinul 269, emis de CNAS in ultimele zile ale lui 2005, care revine asupra acestui aspect si prevede ca contributia de 6,5% va fi achitata de cei care realizeaza venituri din profesii libere (notari, avocati etc.) sau sunt autorizati sa desfasoare activitati independente. Practic, acest ordin readucea situatia la normal, respectiv cei care realizau venituri din drepturi de proprietate intelectuala nu trebuiau sa achite contributia de asigurari de sanatate.
Dupa nici o luna de la emiterea ultimului ordin, in pachetul de legi privind reforma in sanatate este din nou inclusa prevederea referitoare la aplicarea contributiei de asigurari de sanatate in mod obligatoriu asupra veniturilor obtinute din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala. (A.G.C.; A.M.V.)
Guvernul a aprobat pachetul Sanatatii
Cele 17 legi vor fi promovate prin asumarea raspunderii in fata Parlamentului
Executivul a aprobat ieri pachetul de legi privind reforma sistemului sanitar si a decis sa il promoveze prin asumarea raspunderii in Parlament, a anuntat, la finalul sedintei de Guvern, premierul Calin Popescu Tariceanu.
Pachetul de legi din domeniul sanatatii a fost analizat in sedinta din 12 ianuarie a Guvernului, in prima lectura, principalele puncte de vedere divergente ale ministrilor implicati referindu-se la oportunitatea mentinerii sau desfiintarii Casei de Asigurari de Sanatate OPSNAJ (Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti) care reuneste angajati ai Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Justitiei si serviciilor de informatii, precum si a celei a Transportatorilor. Cinci zile mai tarziu, in 17 ianuarie, forma finala a pachetului de legi a fost prezentata public de catre ministrul Sanatatii, in prezenta presedintelui Traian Basescu si a premierului Tariceanu.
Pachetul de 17 legi a fost lansat spre dezbatere publica, la inceputul lunii noiembrie a anului trecut, la initiativa ministrului Sanatatii. Actele normative urmaresc eficientizarea managementului in sectorul sanitar. Pachetul contine legea spitalelor; cea privind asigurarile voluntare de sanatate; cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate; sistemul national integrat de servicii medicale de urgenta si de prim-ajutor calificat; programele nationale de sanatate; efectuarea prelevarii si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana in scop terapeutic; medicamentele de uz uman; asigurarile sociale de sanatate; infiintarea fondului national de sanatate; Colegiul Farmacistilor din Romania; Colegiul Medicilor din Romania; sanatatea publica si malpraxisul; asistenta medicala comunitara; infiintarea, organizarea si functionarea Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar, dar si asistenta medicala primara.
"Taxa de viciu" se va aplica in trei zile de la adoptare
Prezent la Guvern, ministrul Eugen Nicolaescu a declarat, referindu-se la "taxa de viciu", ca se va aplica la trei zile dupa adoptarea legii. Acesta va reprezenta, pentru produsele din tutun, 10 euro/1000 de tigari (20 de eurocenti/pachet), iar pentru alcool, taxa va fi de 200 de euo/hectolitru alcool rafinat. Ministrul Sanatatii a precizat ca, din estimarile facute, in 2006 se vor aduna in bugetul ministerului din taxa pe viciu 150 de milioane de euro, iar in 2007 suma ar putea creste la 200 de milioane de euro. Nicolaescu a mai spus ca banii din taxa pe viciu vor fi investiti in infrastructura sistemului sanitar, dar si in finantarea programelor nationale de sanatate. De asemenea, o parte din banii proveniti din taxa pe viciu vor fi directionati pentru crearea unor rezerve pentru situatiile de urgenta.
Ministrul Sanatatii a anuntat ca din 2007 se va introduce si un impozit suplimentar pe reclamele care fac publicitate la tigari si bauturi alcoolice.
Pensionarii platesc asigurarile
De asemenea, Nicolescu a anuntat ca pensionarii cu pensii mai mari de 9 milioane de lei vor contribui la fondul de asigurari de sanatate cu 6,5% pentru sumele ce depasesc 9 milioane de lei; iar de la 1 ianuarie 2007, toti pensionarii, indiferent de valoarea pensiilor, vor contribui la sistemul de asigurari de sanatate.
Ministrul Sanatatii a mai anuntat majorarea cu 11% a salariilor cadrelor medicale, in doua etape: de la 1 februarie medicii si asistentii vor primi un spor salarial de 5%, iar de la 1 octombrie salariile vor fi majorate cu inca 6 procente.
Nu in ultimul rand, casele paralele de asigurari sociale de sanatate se vor privatiza, a spus Nicolaescu, la Palatul Victoria. Ministrul a precizat ca, in cadrul sedintei de guvern, a fost facut un amendament care "stipuleaza ca in termen de 12 luni (de la promulgarea pachetului de legi privind reforma in sanatate - n.r.) casele paralele se reorganizeaza in vederea privatizarii".
Sub amenintarea motiunii de cenzura
Dat fiind ca promovarea pachetului se face prin asumarea raspunderii Executivului dupa instiintarea Parlamentului, urmeaza ca Birourile Permanente ale Camerelor sa se reuneasca pentru a stabili data convocarii unei sedinte comune in care primul-ministru sa prezinte pachetul de legi si sa angajeze raspunderea Guvernului. Dupa acest moment, opozitia are la dispozitie trei zile pentru depunerea unei motiuni de cenzura la adresa Executivului. In cazul in care motiunea nu este depusa la termen, pachetul de legi se considera adoptat si, dupa expirarea termenului de cinci zile pentru sesizarea Curtii Constitutionale, este trimis la Presedintie pentru promulgare. Daca va fi depusa o motiune de cenzura, aceasta este dezbatuta intr-o alta sedinta a Camerelor Parlamentului, iar in cazul in care va fi adoptata Guvernul este demis. In situatia in care motiunea nu este adoptata, pachetul de legi isi urmeaza traseul spre Presedintie. Singura posibilitate de contestare ramane sesizarea la Curtea Constitutionala, care poate sa respinga prevederi din pachetul de legi pe care le considera neconstitutionale si pe care sa le retrimita Parlamentului pentru reformulare, asa cum s-a intamplat anul trecut la asumarea raspunderii Executivului pentru legile privind reforma in justitie, dupa care actele normative ajung tot la Presedintie pentru promulgare. Desi procedura asumarii raspunderii presupune o serie de proceduri constitutionale si regulamentare, ea este oricum mai rapida decat varianta dezbaterii legilor in Parlament.

---

Despre autor: