In anii '50, heroina era un medicament popular, prescris de medicii de familie, relateaza BBC online. Insa, temerile ca acest medicament da dependenta au dus la scoaterea acestuia in afara legii, eveniment care s-a petrecut acum 50 de ani.
In 1
In anii '50, heroina era un medicament popular, prescris de medicii de familie, relateaza BBC online. Insa, temerile ca acest medicament da dependenta au dus la scoaterea acestuia in afara legii, eveniment care s-a petrecut acum 50 de ani.
In 14 iunie 1955, in prestigiosul cotidian Times a aparut un articol despre heroina, care a avut ecouri in toate mediile britanice. Materialul de presa, scurt si concis, pleda pentru pastrarea in legalitate a acestei substante stupefiante.
Acum, tinand cont de ceea ce s-a intamplat in toti acesti ani (de la asocierea heroinei cu acte de violenta, transmiterea HIV printre consumatorii de droguri care impart aceleasi ace, precum si nenumaratele implicatii sociale), un astfel de articol ar parea cel putin scandalos chiar si pentru cei mai ferventi aparatori ai libertatii presei.
Insa, pe la mijlocul anilor '50, in Marea Britanie, ca si in alte tari, spectrul dependentei de stupefiante se afla la foarte mare distanta de a fi subiectul unei eventuale ingrijorari publice.
De fapt, asa cum se arata in editorialul din Times, in anul 1955, in Marea Britanie existau doar 217 persoane dependente de drogurile sintetice, iar din acestea, doar 15% erau dependente de heroina. Astfel, atunci, nu existau decat mai putin de 50 de persoane dependente de aceasta substanta. Interesant este faptul ca rapoartele vremii mentionau un numar de 47,5 persoane dependente, iar istoria, din pacate, nu a inregistrat circumstantele precise ale persoanei "pe jumatate dependente".
Prin contrast, in Statele Unite ale Americii, unde heroina fusese scoasa in afara legii inca din 1925, acest drog devenise deja "o problema sociala majora."
De opt ori mai tare decat morfina
Potrivit lui dr. James Mills, un istoric care "a mers pe urmele utilizarii drogurilor" in decursul secolului al-XX-lea, acesti consumatori erau din randul medicilor sau pacientilor din clasa mijlocie, adica cei care isi puteau permite din punct de vedere financiar sa aiba un astfel de obicei. "In anii '30, heroina era un soi de apanaj al celor cu dare de mana. Clasele muncitoare aveau poate prescrise, la un moment dat, cateva miligrame de heroina, de catre medic, dar aceste cantitati nu erau suficiente pentru a crea dependenta" a explicat dr. Mills.
Evident, faptul ca atunci heroina era legala si prescrisa des, ca si calmant pentru dureri sau pentru afectiuni comune, cum ar fi raceala, gripa, diareea, nu a dus la o raspandire a dependentei, asa cum s-ar intampla daca acest drog ar fi legalizat acum.
De fapt, pana sa ajunga in stadiu medical, heroina a stat "pe raftul laboratoarelor" timp de 20 de ani. Sintetizata in 1974 de catre un chimist englez, din morfina (un narcotic) si anhidrida acetica, cu denumirea medicala de diacetilmorfina, aceasta a fost preluata de firma germana de medicamente Bayer abia in anul 1898.
Numele de heroina deriva probabil din cuvantul german "heroisch", care inseamna "puternic". Si cu certitudine asa si era, pentru ca testele au relevat ca aceasta - ca si calmant - era de mai mult de opt ori mai tare decat morfina.
Reputatie proasta
In timpul secolului al XIX-lea, opiaceele au devenit o marfa valoroasa pentru conducerea britanica a Indiei, unde le produceau si le vindeau apoi Chinei (tara in care existau milioane de dependenti de opiu).
Desi acest comert a cunoscut o perioada de declin la inceputul secolului XX, britanicii au incurajat dezvoltarea medicamentelor pe baza de opiu. Cu toate acestea, heroina deja capatase o reputatie proasta - fiind catalogat ca un drog care da dependenta si care produce stari de euforie intensa.
In consecinta, americanii au scos in afara legii acest narcotic si au presat si celelalte tari sa faca acelasi lucru. Totusi, din partea Marii Britanii a existat un val de rezistenta din partea medicilor care ridicau in slavi proprietatile analgezice ale heroinei. In ciuda acestui fapt, Ministerul de Interne a creat o sectiune medicala si a inceput sa supravegheze grupul (mic de altfel) al dependentilor de heroina.
In 1930, "exista un grup foarte restrans de dependenti de heroina" a declarat Henry "Bing" Spear, care devenise seful brigadei antidrog proaspat infiintate. Potrivit lui Spear, cei trei lideri ai grupului respectiv devenisera dependenti pe continent, iar cand s-au intors in Marea Britanie si-au reluat obiceiul, utilizand heroina.
Cozi noaptea la farmacie
"Consumatorii se intalneau la farmacisti si la cabinetele medicale. Aceste vanzari insa nu se extindeau, mai ales ca Politia urmarea de foarte aproape fenomenul. Ministerul de Interne avea chiar un registru in care erau trecute numele dependentilor, si aceasta lista nu avea niciodata mai mult de 500 de nume" povesteste Richard Davenport-Hines, care a scris cartea "The Pursuit of Oblivion".
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, heroina era ilegala si a crescut consumul de cannabis. Cu toate acestea, in SUA heroina si-a gasit utilizatorii in lumea boema a jazzului.
Muzicieni ca Miles Davis, Charlie Parker si Billie Holiday erau consumatori declarati.
In comparatie cu SUA, Marea Britanie era inofensiva, povesteste trompetistul Dizzy Reece, care a venit la Londra in 1948, la varsta de 17 ani.
"Nu vedeai niciodata heroina in cluburi. Sigur, erau oameni care se drogau, dar o faceau in particular, acasa. Cu toate acestea, imi aduc aminte ca existau cozi la miezul noptii, la o farmacie de langa circul Piccadilly, iar oamenii asteptau sa-si ia, cu retete, pilulele de heroina", mai povestea Reece.
Pe la mijlocul anilor '50, au existat presiuni internationale asupra Marii Britanii sa interzica fabricarea, importul si exportul heroinei. Si desi initial englezii au fost de acord cu aceste actiuni, in 1955 s-au razgandit in urma protestului doctorilor si probabil, in urma editorialului din Times.
In prezent, Marea Britanie este una din putinele tari din lume unde diamorfina (heroina) este inca disponibila sub prescriptie medicala si se prescrie la 1% din dependentii din Anglia (adica la 500 de persoane) ca tratament. Sigurul producator legal al acestei substante este compania britanica Macfarlan Smith. (Monica BICA)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.