Biblioteca Academiei Romane - un tezaur national

In urma cu aproape 15 ani, demarau lucrarile de consolidare, extindere si modernizare a Bibliotecii Academiei Romane, locul unde atatia si atatia dintre noi au petrecut un timp binecuvantat. Zilele trecute, in prezenta presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane a inaugurat noul sediu al acestui tezaur al culturii noastre. A fost sarbatoarea unei "inchideri si deschideri" cum afirma academicianul Eugen Simion. Adica inchiderea lucrarilor de consolidare, extindere si modernizare, odata cu deschiderea unor sali de lectura care totalizeaza peste trei sute de locuri. Este, cum spunea acad. Eugen Simion, un moment indelung asteptat, o sarbatoare a tuturor iubitorilor de carte, a celor care inteleg studiul ca un mod de a fi. In forma sa actuala, Biblioteca Academiei Romane are un spatiu de 26.000 mp si gazduieste peste 11 milioane de piese de patrimoniu, sali de lectura, sali de expozitie, amfiteatre si beneficiaza de o dotare la nivelul standardelor europene. Multumind pentru invitatia de a participa la acest eveniment, Traian Basescu a afirmat ca in noua sa infatisare, Biblioteca Academiei Romane ne situeaza in Europa, acolo unde "Academia Romana a ajuns de mult". "Va asigur", a continuat presedintele Romaniei, "ca din punctul meu de vedere, voi fi, atat cat voi putea, un sprijin al evolutiei pozitive a Academiei Romane. Nu numai din punctul de vedere al conservarii traditiei Academiei Romane, care este una dintre institutiile de mare traditie, ci si a evolutiei catre modernitate a Academiei, alaturi de care voi fi in orice moment al mandatului meu". Au fost vizitate sala de manuscrise, unde a fost organizata o mica expozitie, sala de publicatii si noua sala de lectura 1, intr-un itinerar al nostalgiei trecerii timpului spre speranta ca cititorii de astazi si cei de maine vor beneficia de conditii optime de studiu, meditatie, scris.
Sa amintim ca inceputul Bibliotecii a fost actul de donatie al lui Dionisie Romano, Episcopul Buzaului, ca fondarea Bibliotecii a fost in anul 1867, un an dupa infiintarea Societatii Literare Romane. Misiunea ei era de a aduna si conserva in colectiile sale manuscrise si tiparituri care ilustrau istoria si cultura romaneasca si universala. De la an la an, fondul de carte, fondul de manuscrise si documente s-a imbogatit prin donatii ale unor mari carturari luminati (Timotei Cipariu, D.A. Sturdza, Ion Ghica, Al. Odobescu, B.P. Hasdeu s.a.) si o intensa politica de achizitii, impreuna ducand la formarea unui adevarat tezaur al culturii noastre. In 1936 a fost adoptat Regulamentul pentru Biblioteca Academiei Romane, potrivit caruia "biblioteca conserva si tine la dispozitia membrilor ei si a persoanelor doritoare de cercetari stiintifice publicatiuni tiparite, manuscrise, documente, stampe si alte colectiuni din toate domeniile de activitate culturala si in special toate documentele tipografice si manuscrise de oriunde si de orice limba privitoare la tara si la neamul romanesc". Inca din anul 1885, prin Legea Depozitului Legal, biblioteca are intre atributiile sale publicarea bibliografiei retrospective a cartilor si periodicelor romanesti, ca si a unor bibliografii speciale.
Cu o structura de tip enciclopedic, Biblioteca Academiei Romane gazduieste de la cele mai vechi texte in limba romana sau in limbile de cancelarie, pana la cele mai noi publicatii, fiind cea mai mare si cea mai bogata dintre bibliotecile din tara noastra. Aici se gasesc colectii speciale de manuscrise si documente, harti, stampe, monede si medalii, iar Cabinetele de stampe, de muzica, de harti si cel numismatic ofera celor interesati posibilitatea unor temeinice documentari. Nucleu al unei retele ce cuprinde bibliotecile Filialelor si ale institutelor de cercetare academice, Biblioteca are schimburi de publicatii cu alte academii, institutii stiintifice, de invatamant superior si biblioteci din strainatate si este biblioteca depozitara a publicatilor ONU. Si oare cine poate sti cate articole, studii si carti au fost scrise de cei care si-au petrecut zile si ani in aceasta lume miraculos deschisa spre stiinta, arta si intelepciune. Si cate dintre acestea nu au imbogatit tezaurul bibliotecii?
O suta de ani de relatii diplomatice romano-chineze
Cu acest prilej, in amfiteatrul Ion Heliade Radulescu al Bibliotecii Academiei Romane, a fost lansat volumul "Relatiile romano-chineze. 1880-1974. Documente", coordonat de ES Romulus Ioan Budura. In deschidere, acad. Eugen Simion a subliniat ca prima mentiune despre relatiile noastre diplomatice cu China apartine lui Mihail Kogalniceanu, unul dintre membrii Academiei Romane. Amintind de spatarul Milescu si cunoscutele sale insemnari despre China, presedintele Academiei Romane a spus ca, anul viitor, in colectia "Opere Fundamentale" va aparea o editie integrala a operelor sale. Si o precizare: insemnarile despre China ale spatarului Milescu vor fi publicate integral dupa manuscrisul original, a carui copie a fost adusa in tara de un profesor din Basarabia si donata Academiei Romane.
Citind cartea, vom afla despre trecutul relatiilor romano-chineze si, de aceea, domnul Traian Basescu a considerat de datoria sa sa vorbeasca despre viitorul acestor relatii, incepand cu observatia ca "dupa schimbarea regimului politic din Romania, singura tara cu care am avut relatii diplomatice nealterate a fost Republica Populara Chineza". Pentru viitor sunt vizate nu doar relatiile comerciale, imbunatatirea schimbului de marfuri, reechilibrarea balantei de plati, ci o relatie politica pe masura traditiei. Cum la inceputul anului viitor, va face o vizita la Bejing, presedintele Basescu a subliniat: "Avem nevoie de prietenia cu China, cum cred ca si China are nevoie de un prieten de nadejde in estul Europei", exprimandu-si speranta ca relatia de colaborare va continua, pentru ca "nu tine numai de politica unui presedinte sau guvern, ci este o relatie aproape naturala, este cea mai puternica si cea mai consecventa relatie pe care am avut-o, de-a lungul timpului, in Extremul Orient".
Intr-o frumoasa limba romana E.S. Xu Jian, ambasadorul Republicii Populare Chineze, a inceput prin a le multumi celor care au alcatuit aceasta culegere, exprimandu-si convingerea ca ea va ajuta la o mai buna cunoastere si intelegere a relatiilor dintre cele doua state si popoare. Aceste relatii dateaza de multa vreme, semn al unor sentimente de simpatie dintre cele doua tari si care, trecand peste momente grele, au devenit tot mai stranse. Cat despre actualele relatii romano-chineze, Excelenta Sa le-a caracterizat ca "pline de incredere reciproca, largi in colaborare avantajoasa si luminoase in perspectiva de dezvoltare". Si a adaugat ca "China considera Romania un partener de colaborare si va depune toate eforturile pentru continuarea si amplificarea relatiilor cu Romania pe toate planurile". Participarea presedintelui Romaniei la acest eveniment este inca o dovada a importantei pe care o acorda relatiilor cu China.
In interventiile lor, ES Romulus Ioan Budura, Corneliu Mihai Lungu, directorul Arhivelor Nationale si Anca Mantulescu, director la MAE au reliefat diferite aspecte ale evolutiei relatiilor dintre China si Romania asa cum sunt atestate in cele peste 1300 de pagini ale acestui volum de documente.
Dr. Florin Constantiniu, membru corespondent al Academiei Romane, a vorbit despre importanta acestor documente pentru istorici, cu atat mai mult cu cat acum colectivul de specialisti lucreaza la elaborarea celui de al IX-lea volum din Tratatul de Istorie a Romanilor, care va acoperi perioada cuprinsa intre anii 1940-1948. Pledand pentru o cunoastere temeinica si o intelegere sine ira et studio a trecutului, distinsul istoric a insistat pe nevoia de intelegere a istoriei ca un proces contradictoriu, in care aflam atat aspecte negative si pozitive. Or, aspectele pozitive ale regimului trecut au fost, cu deosebire, cele de politica externa. Un exemplul de reusita a politicii externe a Romaniei a fost anul 1968, anul invadarii Cehoslovaciei si inceputul distantarii Romaniei fata de Moscova, care nu ar fi fost posibila fara China. Contributia documentara a acestei culegeri de documente "este de o insemnatate deosebita nu numai pentru cunoasterea relatiilor romano-chineze, a unui aspect al razboiului rece, dar mai ales pentru a formula o teorie mai generala despre rolul pe care il poate avea o tara mica sau mijlocie in politica internationala, in masura in care stie sa valorifice un context politic". Or, acest volum ilustreaza cu documente ca "in China, Romania are un prieten adevarat, indiferent de regimurile politice care se succed, de echipele care o conduc".
Noua infatisare a Bibliotecii Academiei Romane, tezaurul pe care il gazduieste, salile de lectura si expozitii, amfiteatrul Ion Heliade Radulescu ca si noul parc din preajma-i sunt de acum inainte o generoasa invitatie la studiu, meditatie si creatie.

---

Despre autor: