Cea de-a VII-a editie a "Galelor Asociatiei Publicatiilor Literare si a Editurilor din Romania" (Campina, 10-12 noiembrie 2005) a reunit si anul acesta, intr-o colocvialitate, speram, benefica, scriitori, editori, directori de reviste, difuzori, toti
Cea de-a VII-a editie a "Galelor Asociatiei Publicatiilor Literare si a Editurilor din Romania" (Campina, 10-12 noiembrie 2005) a reunit si anul acesta, intr-o colocvialitate, speram, benefica, scriitori, editori, directori de reviste, difuzori, toti, din pacate, de acord ca destinul cartii in Romania de azi este inca nesigur, incoerent.
Dezbaterile din prima seara au avut ca subiect, cum era firesc: "Piata romaneasca a cartii, intre politic si strategie culturala", subiect reluat cu insistenta, ori de cate ori se vorbeste despre literatura prezentului.
Varujan Vosganian, vicepresedintele Uniunii Scriitorilor, a evaluat lucid "capacitatea de absorbtie", "bugetul familiei" si "inclinatia de a cumpara" a romanilor. O "harta literara" desenata ad-hoc a aratat ca abia unul din zece romani cumpara o carte. S-a mai subliniat necesitatea "imprietenirii scriitorului cu piata" prin impresariat, targurile de carte si lecturile platite. In final, Varujan Vosganian a spus aproape patetic: "Politicul trebuie sa se smereasca in fata culturii". Alexandru Condeescu, unul din vicepresedintii APLER, a vorbit despre "anormalitatea" lumii in care traim, lipsita de criterii, "indiferenta la cultura scrisa", precizand ca se cere iesirea din "haosul strategiilor culturale". Alte idei avansate de participanti: "Lipseste educatia pentru carte" si trebuie creata "o noua conditie sociala, economica si politica a scriitorului" (Caius Traian Dragomir); "Uniunea Scriitorilor, cat si asociatiile de scriitori sa propuna o strategie nationala cu Hotarare de Guvern, macar pentru urmatorii 3 ani", "aplicarea Legii 186", "tarife postale preferentiale", "alocarea a 4% din venitul Loteriei Nationale" (Daniela Tomescu, director editorial al Fundatiei Libra); "Identitatea nationala este periclitata", importanta revistelor literare" prin care "respira" scriitorimea, "statul roman s-a format in jurul unor scriitori care faceau reviste" (Nicolae Breban); "Trebuie sa ne racordam la cel mai nou cititor" (Mircea Muthu). Au mai luat cuvantul: Radu Petru, seful pe tara al distribuitorilor de carte, Paulina Popa, directoarea Editurii Emia (Deva), Aura Cristi, Sterian Vicol, Carolina Ilica, Lucia Ovezea, presedinta AEDPC. In final, prozatorul si publicistul Constantin Stan a vorbit cu indreptatita mahnire despre faptul ca tocmai scriitorul, cel care ar trebui sa fie centrul de interes al lumii literare, este ignorat, prost remunerat, umilit.
A doua zi dimineata, la 8 kilometri de Campina, sala de conferinte a Spitalului de Psihiatrie Voila s-a umplut pana la refuz. Regalul de poezie la care am asistat a purtat semnatura a doi autori: Cornelia Maria Savu si Dan Mircea Cipariu. Am plecat de acolo ametiti de frumusetea poemelor, de aerul tare respirat cu sete, de galbenul-ruginiu care invadase totul in jur.
Dupa-amiaza, membrii APLER s-au intrunit pentru a vota conducerea, 2005 fiind anul desemnat statutar pentru noi alegeri. Cum era si firesc, director a fost reales Ion Tomescu, presedintele Fundatiei Libra, initiatorul si organizatorul neobosit al acestor gale. Nici nu se putea altfel. Vicepresedinti: criticul, editorul si directorul Muzeului National de Literatura Romana, Dan Alexandru Condeescu si poetul si redactorul-sef al revistei "Convorbiri literare" din Iasi, Cassian Maria Spiridon.
Seara, la Casa Tineretului, au fost desemnati premiantii APLER pentru anul 2004: cea mai buna revista - "Arca" din Arad; cea mai buna editura - Dacia din Cluj; autorul anului - prozatorul Gheorghe Schwartz, pentru romanul "Spitalul" (Editura Emia); cel mai bun grafician de carte - Mircia Dumitrescu, pentru prezentarea grafica a editiei critice "Nichita Stanescu"; cel mai bun publicist - Gheorghita Aurelian Ion, ziarul "Gandul".
Concluzia acestei a VII-a editii a Galelor APLER se impune de la sine: un stat amnezic vizavi de carte, un Minister al Culturii incapabil sa o promoveze, polemicile vicioase si sterile intre diversele organisme care ar trebui sa o apere sunt enorme pierderi pentru o literatura care doreste normalitatea, adica sa fie citita si recompensata material.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.