Proiectul de raport al Parlamentului European privind stadiul pregatirilor Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana la data prevazuta, 1 ianuarie 2007, a fost dezbatut, aseara, in prima lectura, la Strasbourg, in Comitetul pentru Afaceri Ext
Proiectul de raport al Parlamentului European privind stadiul pregatirilor Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana la data prevazuta, 1 ianuarie 2007, a fost dezbatut, aseara, in prima lectura, la Strasbourg, in Comitetul pentru Afaceri Externe al legislativului european, informeaza Rompres. Dezbaterile au avut loc pe marginea informatiilor prezentate acestui Comitet de raportorul PE pentru Romania, Pierre Moscovici, iar un prim vot in Comitet este prevazut la 23 noiembrie. Documentul urmeaza sa fie votat in plenul Parlamentului European cu prilejul sesiunii din decembrie. La dezbaterile de aseara, care nu au fost publice, au participat si ministrul roman al Integrarii, Anca Boagiu, si ministrul roman al Justitiei, Monica Macovei. Potrivit proiectului de raport, Parlamentul European isi mentine dorinta de a vedea Romania integrata in UE la data de 1 ianuarie 2007, in masura in care conditiile stipulate in Tratatul de aderare vor fi indeplinite. In acelasi timp, documentul elaborat de Pierre Moscovici (foto) reafirma ca aderarea Romaniei constituie un obiectiv comun al UE si al tarii noastre, care va permite incheierea celui de-al 5-lea val de extindere. Textul face referire si la dorinta ca aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana sa se faca "de maniera solidara". Raportorul PE pentru Romania saluta progresele importante, mai ales in domenii ca libertatea de exprimare, a justitiei, in cel al integrarii minoritatilor, al protectiei copilului si al restituirii proprietatilor, insistand asupra continuarii reformelor, in special in sfera administratiei publice.
Moscovici vrea reluarea adoptiilor
In ceea ce priveste protectia copilului, raportul "ia act cu satisfactie de progresele semnificative inregistrate", dar solicita autoritatilor de la Bucuresti "sa solutioneze in cel mai scurt timp cererile de adoptii internationale depuse in timpul moratoriului din 2001, tinand cont de reala suferinta afectiva a parintilor adoptivi". Pozitia socialistului Moscovici se va lovi in Comisia de Politica Externa de cea a baronesei Nicholson, care sustine mentinerea prevederilor Moratoriului din 2001.
Raportul pune accent si pe ingrijorarea in fata intarzierilor persistente in domenii precum ameliorarea capacitatii administrative, aplicarea legislatiei in domeniile justitiei si afacerilor interne, agriculturii, pietei publice si al mediului. In acest context, documentul considera prioritara lupta impotriva coruptiei si in special impotriva marii coruptii, actiune ce trebuie continuata, cu hotarare, la toate nivelurile, prin intermediul unei aplicari riguroase a legii, precum si printr-o adevarata constientizare a gravitatii acestei probleme si a consecintelor ei. In plus, se insista pe necesitatea continuarii reformei din sistemul judiciar, respectand obiectivele calendarului stabilit in Planul de actine si asigurand punerea sa efectiva in practica, in special in ceea ce priveste lupta impotriva traficurilor ilegale (de droguri si de fiinte umane), precum si prin intarirea controlului financiar, afirma sursele Rompres.
Comisia Europeana ne monitorizeaza pas cu pas
Nu in ultimul rand, Pierre Moscovici cere Comisiei Europene sa continue monitorizarea riguroasa si obiectiva a pregatirilor de aderare, dar si sa ajute autoritatile romane sa se achite de angajamentele lor. De asemenea, Parlamentului European i se cere sa fie informat cu regularitate de Executivul UE cu privire la masurile de monitorizare si sa fie pe deplin asociat deciziei finale privind o eventuala activare a clauzei de salvgardare.
In document se reafirma dorinta de a vedea Romania integrata la 1 ianuarie 2007, insa se avertizeaza ca realizarea acestei ambitii depinde in primul rand de capacitatea autoritatilor de la Bucuresti de a-si indeplini angajamentele asumate in Tratatul de aderare, in caz contrar putand fi activata clauza de salvgardare. Totodata, statele membre UE care inca nu au ratificat Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana sunt invitate sa faca fara intarziere acest lucru.
Cazul inchisorilor-fantoma, in Parlamentul European
Uniunea Europeana examineaza problema inchisorilor secrete ale CIA din Europa si a solicitat ieri seara Parlamentului European sa examineze situatia investigatiilor, informeaza BBC. Mass-media americana a prezentat in cursul acestor luni o serie de suspiciuni cu privire la existenta unor centre de detentie ilegale mobile pe teritoriile unor tari ca Romania sau Polonia. Partile implicate in acest scandal au negat acuzatiile, iar Senatul SUA a solicitat CIA un raport asupra acestei probleme.
In Italia, o investigatie separata a dus deja la emiterea unor mandate de arestare pe numele a 21 de persoane suspectate ca ar fi agenti CIA, acuzate ca au fi rapit un cleric musulman in anul 2003. Conform dezvaluirilor din Washington Post, CIA ar detine in Europa si Asia mai multe centre de detentie. Eurodeputatul austriac Hannes Svoboda a solicitat Comisiei Europene sa analizeze in amanunt aceste acuzatii: daca exista dovezi clare asupra acestor inchisori, daca statele europene acuzate au raspuns afirmativ solicitarilor SUA si daca mai exista astfel de inchisori. "Comisia Europeana este obligata sa desfiinteze astfel de inchisori daca exista si sa transmita un semnal clar guvernelor europene ca asa ceva este inacceptabil", a declarat Hannes Svoboda pentru BBC.
Time dezvaluie practicile CIA
Cererea eurparlamentarilor survine la o zi dupa ce revista americana Time a dezvaluit in ultima sa editie ca mai multi agenti CIA au incercat sa ascunda circumstantele mortii unui "prizonier fantoma" irakian, anchetat la inchisoarea americana de la Abu Ghraib. Moartea "prizonierului fantoma", adica a unui detinut neinregistrat, Manadel al-Jamadi, a fost catalogata drept omucidere, potrivit unui raport de autopsie redactat de Departamentul american al Apararii, a scris Time, care a anexat o serie de fotografii ale cadavrului, prezentand urme de lovituri.
Manadel al-Jamadi a fost rapit de comandouri ale Marinei americane (SEAL), la 4 noiembrie 2003, fiind suspectat ca ar avea explozibili si ca ar fi participat la un atentat impotriva sediului Crucii Rosii de la Bagdad, soldat cu 11 morti. Al-Jamadi a fost incarcerat la baza militara de la Abu Ghraib, fiind prizonier neinregistrat.
Potrivit documentelor citate de revista Time, prizonierul a murit dupa un interogatoriu care a durat aproximativ o ora si jumatate si a fost condus de responsabili CIA, cauzele decesului fiind "ranile suferite in urma unor lovituri violente" si "asfixierea".
Prizonierul-fantoma a murit prin sufocare
Un expert medico-legal care ulterior a avut acces la raportul de expertiza a declarat ca este probabil ca decesul sa fi fost provocat prin sufocare, survenita dupa ce detinutul a fost tinut inchis intr-un sac de nisip in vid. Sangele ar fi fost curatat cu clor, inainte ca un anchetator sa ajunga la locul incidentului, a scris Time, adaugand ca o gluga care prezenta urme de sange a disparut dupa decesul acestuia, transmite Mediafax.
Fotografii ale militarilor americani care zambesc, asezati pe cadavrul lui al-Jamadi, fac parte dintre imaginile care au determinat, la sfarsitul lunii aprilie 2004, izbucnirea scandalului privind abuzurile comise la Abu Ghraib. Actele de tortura comise in inchisorile unde sunt detinuti presupusi teroristi fac din nou obiectul dezbaterilor in Statele Unite, dupa ce presa a publicat informatii referitoare la existenta unei retele de inchisori ale CIA in Europa de Est.
Membrii Congresului vor discuta in zilele urmatoare pentru a ajunge la un acord privind interzicerea in mod explicit a torturii si a "tratamentelor inumane, crude si degradante" impotriva prizonierilor, potrivit cererii formulate de influentul senator republican John McCain, erou al razboiului din Vietnam. Aceasta dispozitie, adoptata cu o larga majoritate de Senatul american, este aspru combatuta de Casa Alba, care a amenintat ca va utiliza dreptul de veto. (D.E.)
Un raportor ONU acuza Romania, Polonia si Ungaria
Ministerul de Externe ungar dezminte toate acuzatiile publicate de un ziar italian in legatura cu o inchisoare din Ungaria unde s-ar afla persoane suspectate de terorism si capturate de CIA, a afirmat un purtator de cuvant al ministerului, Viktor Polgar, informeaza MTI receptionata de Rompres. "Ungaria nu a avut, nu are si nu va avea o asemenea institutie", a afirmat Viktor Polgar, adaugand ca ministerul a facut deja demersuri pentru a lamuri aceasta problema cu ziarul Il Manifesto. Totodata, ministerul va face eforturi pentru a-l contacta pe profesorul Cheriff Bassiouni, raportor al ONU in Afganistan, care a declarat pentru ziarul italian ca CIA are tabere secrete in Romania, Polonia si Ungaria, unde prizonierii au fost retinuti si torturati. Romania nu a avut nici o reactie publica la acuza raportorului ONU. (D.E.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.