29 Octombrie 2005
Intr-un altfel de raport de tara, neretusat si nepigmentat cu diplomatie politica, Theodor Stolojan a identificat sursa de alimentare a motorului economic. Muncitorii romani din strainatate, numiti generic "capsunari", au primit confirmarea important
Intr-un altfel de raport de tara, neretusat si nepigmentat cu diplomatie politica, Theodor Stolojan a identificat sursa de alimentare a motorului economic. Muncitorii romani din strainatate, numiti generic "capsunari", au primit confirmarea importantei lor. "Fara acesti oameni, Romania nu ar rezista nici o zi in gestionarea dezechilibrului balantei comerciale. Acesti oameni nu sunt de condamnat, problema este sa gasim solutii, ca acestia sa gaseasca locuri de munca in Romania sau sa incurajam firmele romanesti sa foloseasca forta de munca in obiective de investitii in strainatate". Elogiul consilierului prezidential nu este unul gratuit. Romania se bazeaza in prezent pe exportul de mana de lucru ieftina, un altfel de lohn, dar care nu este afectat de aprecierea monedei nationale. Potrivit Organizatiei Internationale pentru Migratie, o familie din 14 are cel putin un membru plecat la munca in strainatate. Se estimeaza ca aproximativ 1,7 milioane de persoane din populatia activa s-a angajat peste granita, dintre acestia doar 47 la suta au forme legale de sedere, deci si de angajare. Ei reprezinta o veritabila masina de facut bani dovada ca anual de la ei intra in tara circa 3 miliarde de euro, "capsunarii" devansand totalul investitiilor straine. Numai ca, desi acesti bani au ajutat si ajuta la "gestionarea dezechilibrelor balantei comerciale", ei pot avea afect de bumerang. De ce spunem acest lucru? In primul rand pentru ca sumele virate in tara de muncitorii din strainatate nu sunt generatoare de bunuri si servicii, ci doar de consum. Aceasta deoarece banii sunt investiti doar in terenuri, case, masini, produse electrocasnice, bunuri care in marea lor majoritate provin din import, iar terenurile sunt achizitionate nu pentru a produce ceva, ci doar in scop speculativ. Nici o investitie majora, materializata in crearea de noi locuri de munca, nu a fost facuta din banii "capsunarilor". Pana la urma sunt bani care intra in tara rapid, dar tot rapid si ies prin achizitionarea bunurilor din import. Cu alte cuvinte, "investitiile" muncitorilor din strainatate nu au decat valoare contabila si, hai sa-i spunem, estetica (aparitia vilelor in satele de chirpici).
Sunt lucruri cunoscute, dar nici un minister nu a elaborat o strategie investitionala referitoare la acesta problema. Fara o astfel de strategie, ultima parte a "elogiului" adus "capsunarilor" de catre Theodor Stolojan ramane fara substanta, putand fi suspectatat de demagogie. Domnia sa cere sa se infiinteze locuri de munca pentru romanii plecati. Unde si la ce salarii uita consilierul prezidential sa ne spuna. O posibilitate ar fi, cum mai mentionam, investirea in afaceri a banilor trimisi in Romania. Nici in acest caz schema nu ar functiona. Institutul National de Statistica ne aduce cu picioarele pe pamant. Comertul cu amanuntul este singurul domeniu economic identificat de manageri ca avand potentialul de crestere a numarului de angajati in ultimele trei luni ale anului. Aceste date ne demonstreaza, in prag de aderare, ca avem o economie bazata preponderent pe consum, productia de bunuri fiind in cadere libera. Si daca lucrurile stau asa, de ce s-ar mai intoarce "capsunarii" sa munceasca in Romania? Singura motivatie ar fi expirarea termenului de sedere in strainatate. Deocamdata doar atat.

Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.