Sunt tot mai multe ocaziile oferite de Italia culturii romane de a se face cunoscuta, descoperita si redescoperita. Premii literare, conferinte, prezentari de carte, deplasari ale scriitorilor romani in Peninsula si, iata, o zi dedicata culturii roma
Sunt tot mai multe ocaziile oferite de Italia culturii romane de a se face cunoscuta, descoperita si redescoperita. Premii literare, conferinte, prezentari de carte, deplasari ale scriitorilor romani in Peninsula si, iata, o zi dedicata culturii romane la a treia editie a Festivalului cartii de la Pisa (14-16 octombrie 2005).
Sambata trecuta (15 octombrie) au participat la masa rotunda intitulata provocator si percutant, "Romania mon amour", romanisti italieni, italienisti romani, experti in literatura si istorie romaneasca, scriitoarele Daniela Crasnaru, Ana Blandiana si Biancamaria Brabotta. Interventiile tematice ale acestei zile de studiu au fost prefatate de profesorii Doina Derer (Univ. Bucuresti) si Bruno Mazzoni (Univ. din Pisa), organizatorii evenimentului, cu sprijinul Catedrei de Limba si literatura romana a Universitatii din Pisa.
Au urmat o prezentare panoramica a contextului istoric actual, cu o retrospectiva a ultimilor cinsprezece ani si un parcurs sintetic al momentelor care leaga trecutul de raporturi si schimburi dintre cele doua culturi. Discutia a avut ca punct de pornire o sugestie a Biancai Valota (Univ. Milano) din titlul cartii sale "Pronipoti di Traiano. Roma, l'Italia e la romanita dei Romeni" (Fundatia Culturala Romana, Bucuresti, 2000). Originile latine ale limbii si culturii romane, aportul de originalitate al acestora, rezultat din contaminarea cu elemente slave, in perspectiva diversitatii de influente lingvistice, specifice tuturor celorlalte limbi neolatine, au fost cateva dintre temele dezbatute in deschiderea intalnirii. Trecerea spre prezent, de la zilele "steagurilor gaurite" (titlul in italiana al cartii "Le bandiere bucate", 1997, de Dieter Schlesak, aparuta initial in germana, tradusa in romana ca "Revolta mortilor", 1996) pana la ultimele evolutii politice din Romania, analizate riguros de Francesco Guida, Giulia Lami, Andrei Pippidi si Dieter Schlesak, au suscitat un vizibil interes al asistentei. F. Guida, profesor al Universitatii "La Sapienza" Roma 3, este autorul unei istorii a Romaniei in curs de aparitie. Dieter Schlesak, poet, critic, traducator in germana al volumului "11 elegii" de N. Stanescu, este sighisorean, exilat in Germania la sfarsitul anilor '60, stabilit actualmente in Italia. Giulia Lami este istoric, cercetator la Universitatea din Milano.
Dupa-amiaza, dedicata literaturii, a debutat cu o dezbatere pe tema productiei editoriale romanesti dupa 1989, cu referire la traducerile italiene publicate in Romania. S-a amintit apoi aparitia in Italia a unor importante traduceri din literatura romana: poezie, romane, dar mai ales scrieri din zona memorialistica, a prozei carcerale, genuri care au cunoscut, cum se stie, o imensa explozie editoriala in ultimii cinsprezece ani. Scurta, dar extrem de intensa istorie de schimburi editoriale a fost evocata de Daniela Crasnaru (director adjunct al Academiei Romane din Roma, institutie pe care a reprezentat-o cu acest prilej) si de profesorii si traducatorii Doina Derer si Bruno Mazzoni, care au echivalat in italiana cateva dintre cele mai interesante titluri aparute recent in Peninsula.
Au facut obiectul unor prezentari amanuntite si al unor luari de pozitie animate, nuantate, complementare in acelasi timp, doua volume de literatura contemporana si o antologie de poezie populara. Mai intai "Il ritorno dell'huligano" ("Intoarcerea huliganului") de Norman Manea, traducere de Marco Cugno (Univ. Torino), aparuta la il Saggiatore, Milano, in 2003. Una dintre temele centrale ale cartii aduce in discutie trecutul lui Mircea Eliade, atasat extremei drepte legionare, si modelul existential al tanarului intelectual, mistic exaltat, fascinat de o ideologie anarhica si sangeroasa, antisemita, creat in "Huliganii". Repropunand tema, intr-adevar, extrem de interesanta, traducatorul si profesorul Giovanni Rotiroti (Univ. din Florenta) au sugerat mai multe chei de lectura si situari metodologice pentru studierea operei de tinerete si a biografiei lui Eliade, precum si pentru intelegerea romanului autobiografic al lui Norman Manea. Eliade nu si-a asumat public responsabilitatea pentru "trecutul deocheat" legionar (sintagma a Martei Petreu cu referire la Cioran). Pe de alta parte, analiza unor fragmente din recenziile la romanul "Huliganii", aparute imediat dupa publicarea cartii in 1935, indica faptul ca multi critici, cu buna sau rea vointa, au luat in considerare doar aspectul politic si ideologic, ignorand latura sociala, psihologica si existentiala a "huliganului" eliadian, care, impreuna, dau coerenta personajului. S-a observat nevoia unor analize obiective, azi inca putine si insuficiente, aplicate romanelor de tinerete si articolelor politice ale lui Eliade, atragandu-se atentia si asupra nocivului proces intentat atat lui Mircea Eliade, cat si lui Emil Cioran de acuzatori si aparatori, care ajung pana la isterii si denigrari furibunde.
Un alt moment de interes, care a avut un imens succes de public, l-a constituit prezentarea antologiei de poezie a Anei Blandiana, "Un tempo gli alberi avevano occhi" (Donzelli, Roma, 2004), tradus de Bruno Mazzoni si Biancamaria Frabotta. Impreuna cu autoarea si traducatorii, la intalnire a participat Alberto Casadei, italienist de la Univ. din Pisa, el insusi poet. Ana Blandiana a facut cunoscut faptul ca i-a facut placere sa inverseze rolurile si s-o traduca la randul ei pe poeta Biancamaria Frabotta. Au aparut deja versuri traduse in "Steaua" din Cluj si sunt sanse sa apara in curand un mic volum al poetei italiene in traducerea poetei romane.
Profesorii Lorenzo Renzi si Dan Cepraga au vorbit publicului pisan despre literatura populara romaneasca, referindu-se in special la textele din antologia "Le nozze del Sole. Canti vecchi e colinde romene" ("Nunta soarelui. Cantece batranesti si colinde romanesti"), pe care au ingrijit-o impreuna cu Renata Sperandio (Carocci, Roma, 2004). Volumul contine o introducere generala in tematica folclorului literar romanesc, iar textele sunt precedate de cate o nota explicativa succinta. A fost mentionata si o recenta aparitie, datorata tot lui D. Cepraga, in care s-a restabilit paternitatea unor texte poetice semnate de regretatul critic si poet Franco Fortini, care sunt de fapt rescrieri dupa cantece traditionale funerare romanesti, culese de Constantin Brailoiu si traduse in franceza de Ilarie Voronca ("Consigli al morto"/ "Ale mortului", Stampa Alternativa, 2004).
A inchis programul manifestarilor propunerea Marinellei Lorinczi (Univ. di Cagliari) si a lui Dieter Schlesak de relectura a romanului lui Bram Stoker dedicat legendei principelui Dracula, brand arhicunoscut peste hotare, cliseu identitar, am putea spune. Romanul e tradus in romana abia in 1990, desi dateaza din 1897. Conform celor doi conferentiari, povestea lui Dracula s-ar afla intre "adevarul" romanesc si "falsul" istoric. Autorul, care cunostea vag personajul istoric, si-a construit eroul inspirandu-se din literatura neogotica. Dracula devine astfel un print al secuilor, corespunzand imaginarului care caracteriza in epoca victoriana perceptia despre Transilvania: o lume vrajita, taram al tenebrelor. Cultura romana a respins aceasta carte si personajul ei funest, negativ si care contrazice flagrant istoria nationala.
La standul Romaniei au fost expuse carti recent publicate de cele mai importante edituri romanesti: Humanitas, Paralela 45, Polirom, Institutul Cultural Roman si altele.
Tot in cadrul manifestarilor prilejuite de prezenta Romaniei la Festival, intre 13 si 18 octombrie a fost deschisa expozitia de pictura a Doinei Mihailescu si a lui George Mircea, "Ceruri si gradini", gazduita de Palazzo Gambacorti, sediu al primariei din Pisa. Luni 17 octombrie, organizatorii au invitat publicul la o intalnire cu pictorii si cu Dan Haulica, presedinte de onoare al Asociatiei internationale a criticilor de arta, la care au participat si profesorii universitatii din Pisa, Cesare Alzati si Bruno Mazzoni. Intre 28 octombrie si 7 decembrie, aceeasi expozitie va fi gazduita de Palazzo Vitelli, Rectoratul Universitatii din Pisa.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.