Romanii din Ucraina au fost uitati de Romania

Anul acesta protocolul intre ministerele educatiei de la Bucuresti si Kiev nu a reusit sa functioneze. Desi in Ucraina mai exista peste jumatate de milion de romani, prin ordinul 26.908 din data de 2.03.2005 specialistii Ministerului Educatiei si Cercetarii de la Bucuresti au micsorat cu 30 de locuri oferta de studii pentru elevii romani din regiunea Cernauti, Odesa si Transcarpatia. In ciuda faptului ca zeci de scoli romanesti sunt ucrainizate, ori culmea, in continuare rusificate, oficialii romani au hotarat, totusi, sa ofere doar 100 de burse tinerilor care doresc sa-si continue studiile universitare in Romania.
Ucrainenii au amanat in acest an pana in ultimul ceas semnarea unui nou protocol, iar in institutiile de invatamant din Ucraina, atat preuniversitar, cat si universitar, 1 septembrie, a fost prima zi de scoala. Sute de tineri romani din aceste regiuni nu s-au inscris la nici o universitate din Ucraina, asteptand semnarea acestui protocol, din dorinta de a veni la o universitate romaneasca. Elevii care nu au reusit sa ajunga in Romania la studii, nu a mai existat nici o sansa sa se inscrie nici macar la liceele ucrainene ori rusesti.
Mai mult decat atat studentii veniti la studii in Romania sunt in continuu urmariti si intimidati de serviciile speciale ucrainene (SBU), iar familiile lor din Bucovina de Nord sau Basarabia de Sud sunt persecutate pe plan local.
Kievul aniverseaza bolsevismul
Guvernul de la Kiev a declarat anul 2005 ca fiind anul sarbatoririi a 65 de ani de la "eliberarea" Bucovinei de nord. Folosindu-se de faptul ca Pactul Hitler Stalin, semnat de ministrii lor de Externe Joachim von Ribbentrop si Viaceslav Molotov, nu a fost denuntat, Ucraina practic nu face altceva decat sa aniverseze aceasta intelegere a dictatorilor care a declansat cel de-al doilea razboi mondial. Pe 7 august la Kiev s-au aniversat cei 65 de ani de la crearea de catre Stalin a regiunii Cernauti, teritoriu smuls in urma intelegerii cu Hitler. Dispretuind suferintele celor deportati si facand uitate victimele regimului bolsevic, Kievul sarbatoreste actele bolsevice.
In timpul regimului Kucima, glorificarea bolsevismului indica de unde se revendica respectivul regim, insa sarbatorile de tipic sovietic in timpul regimului Iuscenko par de neinteles de vreme ce acesta a venit la putere prin promisiunile de orientare europeana. Nici chiar Leonid Kucima nu a indraznit sa sarbatoreasca infiintarea Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene de catre Stalin in 1920, in schimb romanii din Ucraina au fost siliti in acest an sa aniverseze intrarea lor sub bolsevici.
Dupa cum a amintit in repetate randuri Societatea Culturala "Tinutul Herta", problema romanilo ramasi in afara granitelor tarii nu cuprinde intotdeauna si chestiunea Tinutului Herta, rapit abuziv o data cu ocuparea Bucovinei de nord - acest teritoriu nefiind mentionat in cadrul notelor de amenintare transmise de Moscova catre Bucuresti.
Autoritatile de la Bucuresti au fost prinse din nou pe picior gresit, abandonand romanii de pretutindeni. Anul 1940, aniversat ca "eliberare" de ucraineni ar trebui comemorat la Bucuresti ca un dezastru. In acest sens am primit la redactie un apel catre institutiile statului din partea unui grup de romani bucovineni, apel care contine un set de masuri necesare pentru comemorarea a 65 de ani de la punerea in practica a Pactului Hitler-Stalin.
Apel catre romanii de pretutindeni
Avand in vedere importanta deosebita a anului 2005 pentru refacerea si pastrarea memoriei colective a poporului roman prin comemorarea victimelor genocidului anti-romanesc din Basarabia, Nord-vestul Transilvaniei, nordul Bucovinei si Tinutul Herta;
Tinand seama de traditia cultului crestin;
Pornind de la intelepciunea si credinta altor popoare, cum ar fi cel evreu, care pe buna dreptate sustin ca "trebuie sa cunoastem erorile trecutului pentru a avea garantia ca ororile din trecut nu se vor mai repeta";
Va supunem atentiei datoria pe care o avem cu totii, dar mai ales cei care pot decide asupra poporului, de a spune romanilor si mai ales tinerilor intreg adevarul despre torturarea, uciderea si deportarea romanilor in urma pactului Hitler Stalin;
In acest sens propunem urmatorul program:
1. Decretarea unei zi de doliu national pana la sfarsitul anului 2005;
2. Organizarea unor simpozioane stiintifice cu tema "65 de ani de la declansarea genocidului anti-romanesc in teriotriile rapite de Pactul Hitler Stalin", sub deviza "Sa nu uitam, sa iertam, sa nu mai gresim".
3. Asezarea de placi comemorative si dezvelirea lor oficiala la Cluj, Zalau, Oradea, Bucuresti, Cernauti, Chisinau, Herta si in punctele de trecere a frontierei de la Siret, Racovat, Sculeni si Ungheni;
4. Inceperea demersurilor pentru infiintarea unui Muzeu al genocidului anti-romanesc si a unui Institut pentru studierea genocidului anti-romanesc din anii 1940-1941 si 1945-1989, institutii care sa fie inaugurate la 1 decembrie 2006;
5. Constituirea unei comisii istorice pe langa Institutul de istorie "Nicolae Iorga", comisie solicitata si de presedintele Basescu, care sa prezinte oficial adevarul istoric privind genocidul anti-romanesc;
6. Tinerea de slujbe de pomenire in toate localitatile si comunitatile unde s-au petrecut masacre anti-romanesti;
Acest demers este adresat: Presedintiei Romaniei, Guvernului prin ministerele cu competenta in acest domeniu (MAE, MCC, MEC, MApN), Sfantului Sinod al BOR, Mitropolia Moldovai, Mitropolia Basarabiei si Mitropolia Transilvaniei.
Cernautii - despartiti intre romani si moldoveni
Intr-un interviu realizat de Gabriel Gherasim cu dr. Ioan Popescu, directorul "Centrului Bucovinean de cercetari Actuale" de la Cernauti, este prezentata pe larg situatia demografica, sociala si economica a romanilor din Ucraina.
In regiunea Cernauti ultimul recensamant a inregistrat 181.780 de romani (114.555 de persoane s-au declarat romani si 67.225 - moldoveni) sau 19,78% din populatia regiunii (in 1989 - 19,67%) - cu 3056 persoane sau cu 1,65% mai putin decat in 1989. Locuiau compact in suburbiile or. Cernauti si in 108 de localitati a regiunii si in anul 2000 aveu 86 de scoli romanesti (22 000 elevi) si 6 mixte (1800 elevi)1. in 19 sate cu populatie romaneasca (in care chiar si in biserica se oficiaza romaneste) existau doar scoli ucrainene iar limba materna nici nu este studiata (Colincauti-Hotin - in 1989: 4672 sau declarat moldoveni si 21 romani, Siscauti-Secureni - 1064 moldoveni si 5 romani, Cotileu-Noua Sulita - 1454 moldoveni si 4 romani, Valea-Cosminului-Hliboca - 1907 moldoveni si 138 romani, Ceahor-Hliboca - 1095 moldoveni si 221 romani s.a.m.d.). Este de remarcat trist-ironic ca la inceputul puterii sovetice (in anii '40) in regiune functionau 114 scoli, cu predarea in limba romana. In satele cu populatie majoritara romaneasca bisericile ortodoxe si protestante oficiaza in limba romana.
Desconsiderarea romanilor din nordul Maramuresului istoric
Majoritatea absoluta din cei 32.152 de romani maramureseni din Transcarpatia locuiesc intr-un masiv compact intre Tisa si Carpatii ucraineni la frontiera cu Romania, fiind inconjurati de satele ucrainene (de ruteni sau hutani) si maghiare, dar sunt inglobati in doua raioane teritorial-administrative vecine diferite Teaciv (Teceu) si Rahiv (Rahau). Romanii din Transcarpatia au devenit a treia etnie din regiune (in comparatie cu 1989 i-au depasit numeric pe rusi - numarul carora a scazut de la 49.000 in 1989 la 30.993 persoane in 2001), fiind depasiti doar de ucraineni (inclusiv ruteni si hutani) - 1.010.127 persoane si unguri - 151.516.
Cu toate ca numeric populatia localitatilor majoritare romanesti ar atinge cifra de peste 40.000 de locuitori, cu toate acestea nu a fost organizat un raion national-teritorial majoritar romanesc. Romanii, constituind 12,4% (in 1989 - 11,7%) din populatia raionului Teaciv (cel mai mare raion rural din Ucraina - 171,9 mii de locuitori) si 11,6% (in 1989 - 11,2%) din populatia raionului Rahiv (unul dintre cele mai mari raioane din Ucraina din punct de vedere teritorial si cu o populatie de peste 90.000 de locuitori), locuiesc in cel mai compact areal romanesc din Ucraina si constituie majoritatea absoluta in 13 localitati - 9 din raionul Teaciv (Teceu): oraselul Solotvino (Slatina), localitatile Dibrova (Apsa-de-Jos cu cotul Valea-Malului), Glubochii Potoc (Stramtura), Topcino (Tetes), Podisor, Bescau, Carbunesti, Boutul Mare si Boutul Mic) si 4 din raionul Rahiv (Rahau): Belaia Tercovi (Biserica Alba), Srednee Vodeanoe (Apsa-de-Mijloc), Plaiut si Dobric. Mai locuiesc romani (intr-un numar neinsemnat) in orasele Ujgorod, Mucacevo, Teaciv, Rahiv etc. Mai vorbesc romaneste, desi multi s-au declarat ucraineni, circa 40% din populatia satului pe cale de ucrainizare Vodita (Apsita Veche), in satul Grusevo (aici a functionat manastirea istorica romaneasca din Peri), romana mai este vorbita in unele familii din satele raionului Vinogradovo, iar romana veche - de catre circa 1-1,5 mii de "volohi-loscarini", declarati si trecuti ca ucraineni sau romi, din satele Mircea de pe granita cu Slovacia (raionul Velykyi Berezin) si Poroscovo de la poalele Muntilor Padurosi (raionul Perecin) din "insulitile valahe" (fara scoala si biserica romaneasca) - la 35 km la nord (Mircea) si la 45 km la nord-est (Poroscovo) de Ujgorod, la 40 km intre ele si circa 200 km - de masivul romanesc de pe Tisa.
Romanii din Transcarpatia au 11 scoli cu predarea in limba romana si 2 mixte, iar in scoala Nr.2 din Slatina in anul 2000 au fost deschise primele clase de liceu.
In total in limba materna romana in anul scolar 2002/2003 erau instruiti 4634 de elevi sau 2,3% din populatia regiunii. in aceste institutii lucrau 310 de cadre didactice, dintre care 173 aveau studii superioare complete, 10 - studii superioare incomplete si 118 - medii de specialitate (au absolvit scoli pedagogice). Numai in anul de invatamant 2002/2003 in Universitatea de stat din Ujgorod (Catedra de Limba si Literatura Romana), Institutul de Informatica, Economie si Drept de Stat din Ujgorod, Institutul Tehnologic din Mucacevo si scoala Muzicala din Ujgorod 30 de studenti-absolventi ai scolilor romanesti din regiune, studiau limba romana, inca 35 de absolventi romani isi continuau studiile in institutiile de invatamant din Romania.
In sudul Basarabiei satul pastreaza limba romana
Majoritatea persoanelor care s-au declarat moldoveni in regiunea Odesa in 1989 traiau la sate: din 144.534 persoane - 104.450 sau 72,3% traiau la tara. Limba nationalitatii in calitate de limba materna au recunoscut-o 114.650 persoane sau 79,3%, dintre care 92.869 sau 81,0% din moldovenii neasimilati traiau la sate, 7301 sau 5,05% din moldovenii din regiune (dintre care 5239 locuiau in satele in care nu mai existau scoli cu predarea in limba materna) au declarat in calitate de limba materna ucraineana, altii 22.230 persoane sau 15,4% - limba rusa (majoritatea - 16.147 sau 72,6% din moldovenii rusofoni traiau in orase) si numai 353 au declarat in calitate de limba materna alta limba (inclusiv si limba romana). Din cei peste 29.500 de moldoveni educati in sanul altei limbi doar 9474 sau 32,11% din cei porniti pe calea instrainarii mai posedau si limba nationalitatii sale.
La recensamantul din 2001 moldoveni s-au declarat doar 123.751 de persoane, cu 20.783 sau 14,38% mai putin decat in 1989.
Populatia romaneasca din regiunea Odesa, in majoritatea ei, la 5 decembrie 2001 locuia in satele ramase ca niste insulite inconjurate de satele bulgaresti si ucrainene din zona basarabeana (invecinate, mai aproape de Dunare in zona Vilcovului si Chiliei, si cu cateva sate de rusi-lipoveni, iar mai aproape de granita cu Repulica Moldova - si cateva sate de gagauzi) si ucrainene din cea transnistreana. Majoritatea moldovenilor locuiau in sudul Basarabiei intre Nistru si Dunare.
In aceasta regiune in 2002 functionau 18 scoli: 9 scoli nationale (174 clase) si 9 scoli mixte (122 clase) - cu predarea in limba romana 6386 de elevi erau instruiti in limba materna, in 9 scoli mixte (31 de clase), iar in 7 scoli (74 de clase) cu predarea in limba ucraineana 1715 elevi studiau limba romana in calitate de obiect obligatiriu, iar 500 de elevi studiau romana facultativ.
Numarul acestor scoli este in continua scadere. Daca in 18 scoli in anul de studii 1999/2000 7243 de elevi erau instruiti in limba materna - ceea ce constituia 2,4% din toti elevii din regiunea Odesa, atuci in 2001/2002 - 7210 sau 2,1%, iar in 2002/2003 maximul total doar de 8601 elevi (inclusiv 1715 ce studiau romana ca obiect si 500 - facultativ) sau 2,5% din toti elevii regiunii se familiarizau cu limba materna si in scoala. Deoarece populatia matura moldoveneasca constituie 5,04% din populatia regiunii - reiese, ca mai mult de jumatate din copiii persoanelor ce s-au declarat moldoveni nici nu studiaza limba materna si doar circa 42% din copiii moldovenilor sunt instruiti in limba lui Eminescu in scoala.

---

Despre autor: