File de cronica

1914
7/20 mart. Se anunta alegerea lui A.D. Xenopol ca membru al Academiei Morale si Politice din Paris.
9/22 mai N. Iorga sustine comunicarea "Pilda bunilor domni din trecut fata de scoala romaneasca"
13/26mai Constantin C. Giurescu este ales membru titular al Academiei Romane.
16/29 mai Gheorghe Titeica rosteste discursul de receptie "Din viata si activitatea lui Spiru Haret", in care prezinta doua aspecte ale activitatii marelui om de cultura - stiintifica si didactica - pentru a sublinia ca viata sa "va ramanea pentru multa vreme ca o pilda, ca un ideal greu de atins". Raspunsul este dat de St. C. Hepites.
19 mai/1 iun. Lingvistul si filologul Sextil Puscariu este ales membru titular al Academiei Romane.
22 mai/4 iun. Fizicianul britanic baron John William Strutt Rayleigh (1842-1919), matematicianul francez Paul-Emile Appel (1855-1930), naturalistul francez Rafael Antoine Blanchard (1855-1919), meteorologul austriac Julius von Hann (1839-1921) si numismatul francez Ernest Babelon sunt alesi membri de onoare ai Academiei Romane.
27 mai/9 iun. C. Istrati propune infiintarea unei "Carti de aur" a Academiei Romane in care sa fie inscrise testamentele diferitilor donatori, ca "act de recunostinta publica" in memoria celor care, prin donatiile lor, au intarit Academia Romana.
28 mai/10 iun. Vasile Parvan citeste discursul de receptie dedicat lui C. Erbiceanu, "unul dintre cei alesi de soarta pentru a creste cu sufletul lor sufletele celor multi". Prezentandu-i viata si activitatea, istoricul subliniaza ca "din constiinta sa impacata prin jertfa adusa aproapelui, rasare libertatea noastra adevarat omeneasca"; o libertate "prin care suntem noi insine", de unde indemnul: "Sa muncim in libertate, sa cream in libertate e sa cantam vietii cel mai frumos imn pe care l-ar putea sufletul nostru cuprinde in adancurile lui". In raspunsul sau, N. Iorga, apreciaza discursul "grav, solemn, filosofic, critic, putin cam trist" iar primirea lui Vasile Parvan in Academie reprezinta "inceputul unui drum stiintific care sa confirme prin succesele lui increderea acordata acum".
28 mai/11 iun. Este aleasa noua conducere a Academiei formata din dr. C.I. Istrati, presedinte, I.C. Negruzzi si Ludovic Mrazec, vicepresedinti. Publicistul si omul politic Octavian Goga (1881-1938), istoricul si omul politic Ioan Lupas (1880-1967) sunt alesi ca membri corespondenti. Medicul francez Charles Louis Alphonse Laveran (1845-1922), filologul, arheologul, istoricul si epigrafistul german Ulrich von Wilamowitz-Mollendorf (1848-1930), istoricul ceh Konstantin Joseph Jirecek (1854-1917), istoricul geman Conrad Antonius Cichorius (?-1932), numismatul britanic Barcalay Vincent Head (1844-1924) sunt alesi membrii de onoare straini, iar ca membri corespondenti din strainatate sunt alesi istoricul sarb Ivan Radonic, istoricul german Karl A. Romstofer, lingvistul austriac Eugen Herzog, filologul german Adolf Zauer, lingvistul si filologul francez Mario Roques si lingvistul italian Matteo Bartolli.
29 sept./12 oct. Dr. C.I. Istrati evoca viata si activitatea regelui Carol I, protector si presedinte de onoare al Academiei Romane, stins din viata la 27sept./9oct.
8/21 oct. Se stinge din viata D.A. Sturdza, cel care, cum spunea de C.I. Istrati "a trait si s-a sfarsit in aureola de munca, de patriotism si de devotament, caracteristica generatiilor falnice din care facea parte si care-l primesc acum in panteonul neamului".
28 nov./11 dec. Generalul Gr. Crainiceanu rememoreaza evenimentele de la 28 nov. 1877 care au dus la caderea Plevnei, omagiind personalitatea regelui Carol I si pe luptatorii romani "care si-au lasat oasele in pamant strain", pe toti care "au luptat pentru eliberarea Bulgariei subjugate si independenta scumpei noastre patrii".

---

Despre autor: