Revolutie in universitati

Prin introducerea noilor reglementari pentru compatibilizarea invatamantului superior romanesc cu cel european, anul 2005-2006 va aduce in universitati cele mai importante schimbari de dupa 1989. Implementarea Acordului de la Bologna, un obiectiv prioritar al actualei guvernari, a impus schimbari radicale ale organizarii studiilor universitare, ale structurii domeniilor si specializarilor, ale modalitatilor de evaluare. Toate acestea vor fi aplicate incepand cu octombrie 2005. Pe parcursul acestui an, Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat cadrul normativ necesar aplicarii acestui Acord. Astfel, pregatirea academica este acum organizata pe cicluri de studiu, licenta - pentru o buna parte din facultati - s-a redus de la patru la trei ani sau de la cinci la patru ani, iar admiterea s-a facut pe domenii, si nu pe specializari.
Potrivit Bologna, pregatirea universitara acopera trei cicluri de studii: licenta (3 ani), masterat (2 ani) si doctorat (3 ani). Universitarii au receptionat in mod diferit toate aceste schimbari. Multi s-au temut ca astfel isi vor pierde normele sau chiar catedrele. Cu toate acestea, spune si ministrul Educatiei, Mircea Milcea, taras-grapis toate institutiile de invatamant superior au acceptat schimbarea.
Admiterea pe domenii
Potrivit deciziei MEdC, incepand cu anul universitar 2005-2006, ciclul de studii universitare de licenta se organizeaza pe domenii de studiu in toate institutiile de invatamant superior publice si private. Specializarile acreditate si/sau autorizate pentru functionare provizorie sunt modalitati alternative puse la dispozitia studentilor pentru a dobandi cunostinte si competente generale si de specialitate definitorii pentru un domeniu de studiu.
Diploma de licenta este eliberata, de acum inainte, pe domeniul de studiu si va fi insotita de un Supliment de diploma in care se va mentiona specializarea. Domeniile de licenta confera absolventului cunostinte si competente suficient de largi, astfel incat sa beneficieze de multiple oportunitati pe piata muncii.
Absolventii cu diploma ai studiilor universitare de licenta (de regula, 180-240 de credite de studiu acumulate) isi vor putea exercita profesia, conform competentelor si drepturilor corespunzatoare diplomei dobandite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.
Studiile universitare de masterat (de regula, 120 de credite) asigura aprofundarea in domeniul studiilor de licenta sau intr-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica si constituie o baza pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale. Studiile universitare de masterat efectuate in alte domenii decat cel al studiilor de licenta asigura obtinerea de competente complementare.
Centre de consiliere in cariera pentru studenti
Pentru o mai buna orientare a studentilor prin hatisurile lumii academice, Ministerul Educatiei a decis organizarea in universitati, inca din acest an, a unor centre de consiliere in cariera. Universitatile vor infiinta centre de consiliere si orientare in cariera, pentru a-i sprijini pe studenti sa ia decizii adecvate in structurarea propriei traiectorii de formare, a anuntat ministrul Educatiei si Cercetarii, Mircea Miclea. In multe institutii, astfel de centre exista deja. Spre exemplu, in Universitatea din Bucuresti, functioneaza de multi ani un centru care s-a implicat in activitati de orientare atat a studentilor, in alegerea rutei de instructie, cat si a absolventilor, pentru identificarea rapida a unui loc de munca.
In Politehnica Bucuresti, un centru de acest tip este in prezent in organizare, el urmand sa se deschida odata cu inceperea anului universitar 2005-2006.
Masteratul castiga teren
Formarea universitara initiala (de nivel licenta) are ca principala finalitate angajarea pe piata muncii in activitati de executie care presupun calificare de nivel superior. Continuarea studiilor universitare de licenta cu un masterat va fi necesara, deoarece studiile universitare de masterat sporesc competentele absolventilor, prin specializare sau aprofundare, astfel ca se pot angaja in activitati de conceptie si de decizie. Pe de alta parte, masteratul deschide calea spre doctorat pentru cei mai performanti studenti.
Ministrul Educatiei, Mircea Miclea, sustine ca, in urmatorii ani, numarul masteranzilor va ajunge la 50% raportat la numarul studentilor inscrisi pentru obtinerea licentei. In prezent, acesta reprezinta doar 10%. In plus, sustine ministrul, cifrele de scolarizare pentru masterat vor fi alocate, de la anul, in functie de performante.
"Locurile de masterat se vor da acum in functie de performantele stiintifice. Am marit cu 20% locurile la masterat, dar acestea trebuie dublate, triplate, iar pentru viitor trebuie cam de cinci ori sa creasca. In prezent, numarul studentilor la masterat reprezinta 10% din totalul studentilor, ei trebuie sa creasca la 50%, aproximativ, in cativa ani. Locurile bugetate la masterat trebuie repartizate numai la universitatile care fac cercetare, care au performanta. Nu vor mai fi distribuite uniform, ci vor fi distribuite universitatilor care probeaza ca au performante in cercetare", a declarat Miclea.
Rectorul UPB, Ecaterina Andronescu, a declarat ca, pentru anul acesta, masteratul in Politehnica bucuresteana a fost modificat, punandu-se accent pe componenta de cercetare. In acest sens, un intreg semestru va fi dedicat numai activitatii de cercetare, a spus Andronescu.
Licenta dupa numai trei ani
Domeniile universitare unde studentii inscrisi anul acesta la facultate vor obtine licenta dupa 3 ani (180 de credite) de pregatire sunt: matematica, fizica, chimie, geografie, geologie, biologie, informatica, stiinta mediului, filosofie, limba romana, istorie, limbi moderne, sociologie, asistenta sociala, stiinte politice, stiinte administrative, stiintele comunicarii, psihologie, stiinte economice, administrarea afacerilor, teatru, unele specializari la muzica, arte plastice decorative, unele specializari la arhitectura, urbanism, cultura fizica si sport, stiinte militare si informatii, unele specializari ale domeniului medical (tehnica dentara, radiologie si imagistica, laborator clinic, balneofiziokinetoterapie si recuperare, asistenta dentara, asistenta de farmacie. Specializarile tehnice au pierdut, in general, un an, ele trecand de la 5 la 4 ani de studiu in vederea obtinerii licentei.
Fara disponibilizari la Universitatea din Bucuresti
Reducerea duratei de studiu cu un an la toate domeniile si specializarile din Universitatea Bucuresti, exceptand dreptul, nu a condus la disponibilizarea unor cadre didactice. Acesta a fost, de altfel, unul din motivele pentru care multi profesori au privit cu reticenta initiativele Ministerului Educatiei de a implementa Acordul de la Bologna. "Nu avem cazuri de disponibilizati pentru ca am avut un numar mare de norme vacante. In plus, odata cu reducerea duratei de studiu de la 4 la trei ani a crescut numarul masteratelor, iar normele de aici au compensat pierderile", a spus presedintele UB, prof. univ. dr. Ioan Mihailescu.
Universitatea din Bucuresti a fost nominalizata de catre ministrul Educatiei si Cercetarii, Mircea Milcea, intr-un interviu acordat ziarului nostru, drept institutia care a parcurs pasi semnificativi in procesul de adaptare la noile prevederi privind organizarea invatamantului superior.
Profesorul Mihailescu a explicat ca, in institutia pe care o reprezinta, multe din actiunile pentru implementarea Acordului Bologna au inceput inca din 2002. "Noi am anticipat Bologna si am luat primele masuri de reorganizare de acum trei ani. N-am putut actiona la nivel de ani de studiu caci nu aveam cadrul legal, dar am inceput, spre exemplu, sa reorganizam pregatirea pe domenii de studiu inca de acum trei ani", a spus presedintele UB.
Politehnica a trecut de la 5 la 4 ani
La Universitatea Politehnica Bucuresti, durata de studiu pentru licenta s-a redus de la 5 ani la patru ani, afirma rectorul UPB, Ecaterina Andronescu. Aceasta modificare nu a afectat semnificativ situatia posturilor si a catedrelor din Politehnica bucuresteana. "In Politehnica aveam posturi vacante" spune Ecaterina Andronescu astfel ca, acum, prin reorganizarea planurilor de invatamant orele au fost repartizate integral tuturor profesorilor. Ca o noutate a acestui an universitar, rectorul a mentionat infiintarea unei facultati de stiinte aplicate cu doua specializari: matematica si fizica aplicate in inginerie.
Doctoratul dupa trei ani
Studiile doctorale au fost si ele atinse de febra schimbarilor, la initiativa Ministerului Educatiei si Cercetarii Guvernul adoptand hotararea 567 din iunie 2005 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat.
Incepand din acest an, exista doua tipuri de doctorat: doctorat stiintific si doctorat profesional.
Doctoratul stiintific se bazeaza pe creatie si cercetare stiintifica avansata, contribuind la dezvoltarea de cunostinte, competente si abilitati cognitive. El se organizeaza in urmatoarele domenii: stiinte exacte, stiinte ale naturii, stiinte umaniste, teologie, stiinte juridice, stiinte sociale si politice, stiinte economice, arhitectura si urbanism, stiinte agricole si silvice, stiinte medicale, stiinte ingineresti, stiinte militare si informatii.
Doctoratul profesional se bazeaza pe cercetare-analiza stiintifica a propriei performante profesionale artistice sau sportive a doctorandului, realizata cel putin de nivel national, contribuind astfel la dezvoltarea de cunostinte, competente si abilitati profesionale. El se organizeaza doar in domeniile: arte, cultura fizica si sport.
Durata ciclului de studii universitare de doctorat este, de regula, de 3 ani. In situatii speciale, durata poate fi prelungita cu 1-2 ani, in conditiile prevazute de lege. Doctoratul se poate intrerupe pe motive temeinice cu aprobarea conducerii institutiei organizatoare, conform prevederilor contractului de studii universitare de doctorat. Perioadele de intrerupere cumulate nu pot depasi 2 ani.
Studiile universitare de doctorat se pot organiza in forma de invatamant cu frecventa si fara frecventa. Doctoratul cu frecventa se poate organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa.
Doctoratul cu frecventa redusa se plateste
Doctoratul fara frecventa se organizeaza numai in regim cu taxa. Numarul de locuri pentru doctoratul in regim cu taxa si cuantumul taxei se stabilesc de catre Senatul fiecarei institutii organizatoare, pe baza legislatiei in vigoare si cu respectarea cerintelor de asigurare a calitatii.
Hotararea de guvern mai prevede ca poate fi conducator de doctorat numai un profesor universitar, un profesor universitar consultant, un academician sau un cercetator stiintific principal gradul I, care are titlul de doctor obtinut in domeniul respectiv. Dupa pensionare, conducatorul de doctorat, cu exceptia celui care a obtinut calitatea de profesor universitar consultant, nu mai poate primi spre indrumare noi doctoranzi. Profesorul consultant nu mai poate primi spre indrumare noi doctoranzi dupa varsta de 70 de ani.
Conducatorul de doctorat se numeste prin ordin al ministrului Educatiei, la propunerea institutiei organizatoare, cu avizul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, acest aviz fiind acordat pe baza evaluarii activitatii didactice si de cercetare, de relevanta nationala sau internationala.
El isi desfasoara activitatea didactica si de cercetare in institutia de invatamant superior care l-a propus sau in institutii care formeaza consortii cu respectiva unitate. Fiecare institutie organizatoare este autorizata sa stabileasca prin regulament propriu numarul maxim de doctoranzi pe care ii poate indruma un conducator de doctorat, dar acesta nu poate fi mai mare de 15 doctoranzi inscrisi simultan la un conducator de doctorat.
Prin incetarea contractului de munca la o institutie organizatoare, se pierde automat calitatea de conducator de doctorat, iar doctoranzii se redistribuie altor conducatori de doctorat din aceeasi institutie.
Masterul si certificatul de competenta lingvistica
sunt obligatorii pentru inscriere
Inscrierea la doctorat se poate face numai de catre absolventii de master. Acestia trebuie sa faca si dovada cunoasterii unei limbi straine urmand sa participe la un examen de competenta lingvistica ce se sustine la catedrele de limbi straine de la universitati organizatoare de doctorat. Daca un candidat a obtinut in ultimii doi ani calendaristici un certificat de competenta lingvistica cu recunoastere internationala, examenul de competenta lingvistica nu mai este necesar.
In cazul doctoratului profesional, performanta profesionala proprie in domeniul artistic sau sportiv, cel putin de nivel national, este o conditie prealabila obligatorie pentru admiterea la doctorat.
Coduri etice
La solicitarea ministrului Educatiei, Mircea Miclea, toate institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu au obligatia de a adopta pana la 20 decembrie 2005, propriul Cod de etica universitara.
Codul va cuprinde formularea explicita a idealurilor, principiilor si normelor morale pe care consimt sa le respecte si sa le urmeze membrii comunitatii academice in activitatea lor profesionala. El stabileste standardele de etica profesionala pe care o comunitate universitara isi propune sa le urmeze si penalizarile care se pot aplica in cazul incalcarii acestora.
Codul de etica universitara functioneaza ca un contract moral intre studenti, profesori, personal administrativ si comunitatea universitara ca intreg, contribuind la coeziunea membrilor universitatii si la formarea unui climat universitar bazat pe cooperare si competitie dupa reguli corecte, la cresterea prestigiului universitatii, sustin oficialii MEdC.
Institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu au obligatia sa infiinteze pana cel tarziu 1 octombrie a.c. o Comisie de etica universitara care, printre altele, are obligatia de a elabora acest document.
Cazarea la indigo
Pe langa toate aceste noutati, anul universitar 2005-2006 revine si cu problemele sale mai vechi. Un exemplu este cazarea studentilor, de la an la an un proces care nemultumeste deopotriva studentii, parintii si conducerile universitatilor care, din lipsa de fonduri, nu fac fata nevoilor din ce in ce mai mari de reabilitare si igienizare.
Ministerul Educatiei se pare ca este cel mai optimist, anuntand prin comunicate de presa ca a alocat multi bani pentru rezolvarea acestor probleme. Cu toate acestea, unde se duc banii nu se prea vede. Ca de fiecare data, in primele zile ale anului universitar, studentii fac salturi printre moloz, schele si constructori pentru a-si depozita lucrurile aduse de acasa.
In cadrul Programului de Reabilitare a Infrastructurii Scolare, coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, a fost inclusa si reabilitarea a 16 camine studentesti, in valoare totala de 10,5 milioane de euro din care 8,85 milioane de euro din fonduri externe si 1,65 milioane de euro contributia Guvernului Romaniei, a anuntat, la inceputul lunii septembrie MEdC.
La sfarsitul lunii septembrie, MEdC a emis un alt comunicat prin care anunta ca "lucrarile de igienizare in cele 331 camine din toate campusurile universitare din tara au fost realizate in proportie de peste 90%, urmand ca pana la data inceperii anului universitar, acestea sa se finalizeze." Institutiile de invatamant superior au reabilitat, din fonduri alocate de la bugetul de stat si din venituri proprii in principal, caminele cu gradul de uzura foarte ridicat (cum ar fi la Universitatea Politehnica Bucuresti - caminele P1, P1 si P3, la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca - unde a fost schimbata tamplaria la toate caminele din Campusul Observator, a inceput reabilitarea caminului I Marasti, la Universitatea de Medicina Veterinara din Cluj-Napoca - a fost schimbata tamplaria in toate caminele aflate in Campusul Hasdeu, la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca - unde a inceput construirea unui camin nou, realizat in cea mai mare parte din venituri proprii). Pentru lucrarile de intretinere si igienizare a spatiilor de cazare, Ministerul Educatiei si Cercetarii a alocat suma de 57 miliarde ROL si, suplimentar, inca 20 miliarde ROL din fondul la dispozitia ministrului.
Listele cu caministi vor fi pe site-urile universitatilor
Pentru a se asigura ca procesul de cazare se deruleaza intr-un mod transparent, MEdC a cerut tuturor institutiilor de invatamant ca listele de repartizare a studentilor pe camine, camere si facultati sa fie publicate si pe pagina web a fiecarei unitati". Capacitatea de cazare in cele 331 de camine studentesti este de aproximativ 102.000 locuri de cazare, iar cererea reala de cazare este de peste 165.000 solicitari.
In plus, Ministerul Educatiei si Cercetarii a alocat in intervalul 28 septembrie - 8 octombrie 2005, o linie telefonica speciala - 021/315.50.99 - care va functiona intre orele 9.00-16.00 exclusiv pentru problemele care fac referire la cazari.

---

Despre autor: