Prohibitie la creditele pentru IMM-uri

Masurile adoptate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) pentru limitarea creditarii in valuta si de stimulare a creditarii in lei au lovit, pana la urma, in economisirea in moneda nationala si in creditarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Potrivit noilor norme BNR, la creditele in valuta vor avea acces in primul rand firmele si persoanele fizice care inregistreaza venituri in valuta, pentru ceilalti gradul de risc crescand semnificativ si, implicit, costul finantarii pentru client. Bancile comerciale inca nu stiu cum se vor aplica noile norme, iar clientii nu stiu daca mai este cazul sa faca drumul pana la banca. Alternativa la creditele in valuta ar fi finantarile in lei. Si daca pentru populatie bancile au inceput sa reduca dobanzile la creditele in moneda nationala, reprezentantii IMM-urilor afirma ca aceasta posibilitate ramane destul de scumpa si pentru intreprinderile cu istorie. Cele nou infiintate, practic nu au nici o sansa, de aceea intreprinzatorii asteapta din partea bancilor si autoritatilor solutii concrete pentru incepatori si pentru microintreprinderi. Cert este ca deocamdata micii intreprinzatori raman descoperiti in competitia cu firmele straine care activeaza pe piata romaneasca.
Micii intreprinzatori vor fi incadrati in clase de risc ridicat
Efectele imediate ale ultimelor decizii ale BNR sunt, pe de o parte "prabusirea" dobanzilor la depozitele in lei si, pe de alta parte confuzia generala pe piata creditarii in valuta. Incepand din aceasta saptamana, bancile pot sa acorde imprumuturi in valuta in limita a cel mult 300% din fondurile proprii sau capitalul initial detinute de fiecare institutie de credit.
Firmele exportatoare, exceptate fiind de normele BNR, spera sa capteze mai mult atentia bancilor comerciale, obtinand facilitati la contractarea de credite in valuta. Nu acelasi lucru se poate spune despre intreprinderile mici si mijlocii care activeaza pe piata interna. "Recentele masuri ale BNR privind restrictionarea creditului in valuta au starnit o anumita confuzie in randul intreprinzatorilor si chiar al bancilor, mai ales in cazul sucursalelor aflate in provincie, mai departe de Capitala", ne-a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). "S-a instalat o atitudine de expectativa, care se poate traduce printr-o anumita temporizare a creditelor acordate pentru dezvoltare", a precizat Nicolescu. In opinia sa, cele mai afectate sunt IMM-urile si mai ales microintreprinderile, care au o capacitate financiara si manageriala mai redusa. "Intreprinderile mijlocii o duc mai bine", a mentionat presedintele CNIPMMR. El a adaugat ca alternativele la creditarea in valuta sunt foarte reduse, microintreprinderile neavand, practic, nici o sansa daca nu activeaza in domeniul comertului exterior. "Faptul ca a aparut o Lege pentru microfinantare este pozitiv, dar primele societati de microfinantare vor incepe probabil sa functioneze din 2006. In plus, nu cred ca vor contrabalansa foarte mult actuala situatie privind accesul la creditare", a mai spus Ovidiu Nicolescu. El a avertizat asupra faptului ca posibilitatile unui mic intreprizator de a obtine un credit vor deveni si mai mici de la jumatatea anului viitor, cand vor intra in vigoare prevederile acordului Basel II, care inaspreste conditiile cu privire la incadrarea in clase de risc. Concret, micii intreprinzatori vor fi incadrati, pe baza noilor reglementari, in clase de risc ridicat, fapt care se va reflecta in majorarea dobanzilor si a garantiilor solicitate pentru creditare. Potrivit lui Nicolescu, nici creditele in lei nu reprezinta o solutie viabila pentru ca sunt mai scumpe si orice procent in plus poate face afacerea prohibitiva.
Confuzia generala
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri (Foto: Mediafax) In acest context, capacitatea micilor intreprinzatori romani de a concura cu firmele straine prezente pe piata romaneasca devine si mai redusa, mai ales avand in vedere capacitatea acestora din urma de a obtine credite in valuta din afara, cu dobanzi de doua ori mai mici. "Vor trebui stabilite exceptii de la regula pentru a stimula firmele nou infiintate care au nevoie de capitalizare si de tehnica de varf din strainatate, care si asa sunt dezavantajate in competitia cu firmele din Uniunea Europeana, din cauza subcapitalizarii", a explicat presedintele CNIPMMR. Si secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan, afirma recent ca intreprinderile mici sunt cele mai expuse la restrictiile impuse de BNR. "Este o restrictie care afecteaza firmele romanesti, care nu au legatura cu alte firme mama din afara", a mentionat Parvan. In opinia sa, dobanzile in lei nu vor scadea prea curand, iar contractarea unui credit in lei pentru cumpararea de echipament in valuta reprezinta o solutie costisitoare si complicata. Cristian Parvan a aratat ca, pe de alta parte, investitorii straini de pe piata romaneasca nu vor avea nici o problema cu regulile BNR, pentru ca se vor imprumuta din strainatate.
Finantarea in valuta va fi mai putin facila
Bancile comerciale asteapta lamuriri in ceea ce priveste aplicarea noilor reglementari, pe de o parte, insa in paralel pregatesc produse speciale de creditare mai ales pentru intreprinderile mici si mijlocii. "Costul creditelor in valuta nu va scadea cu siguranta. Va trebui, intr-un fel sau altul, ca provizionul de 5% sa fie inclus in marjele creditelor pentru persoane fizice. In privinta intreprinderilor si in special a IMM-urilor care nu fac export, finantarea in valuta va fi mai putin facila", considera Patrick Gelin, presedintele - director general al BRD - Groupe Societe Generale.
Normele BNR contin si prevederi potrivit carora institutiile de credit care la data intrarii in vigoare inregistreaza depasiri ale procentului prevazut se vor incadra in limita intr-o perioada ce va fi stabilita de BNR. In termen de 30 de zile de la data aplicarii normelor, institutiile de credit vor transmite Directiei Supraveghere din BNR planul de actiuni, care urmeaza sa fie aprobat de banca centrala in vederea conformarii cu noile prevederi. Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a anuntat ca va transmite BNR o lista cu prevederi considerate neclare la aplicarea noilor norme de creditare in valuta. De asemenea, ARB va propune Consiliului de Administratie al BNR organizarea unei dezbateri pe tema creditului in valuta, nemultumita de faptul ca banca centrala a respins propunerea inaintata de bancheri ca varianta la normele publicate recent. Cele mai multe banci din sistem au depasit deja limita de creditare in valuta stabilita de BNR (300% din fondurile proprii) si trebuie sa gaseasca solutii pentru a nu fi nevoite sa renunte la acordarea de credite in valuta, mai ales ca cererea de astfel de produse ramane ridicata. Singurele institutii de credit care mai au "loc" de creditare in valuta sunt CEC, pentru ca pana in prezent nu a acordat credite in valuta, si BCR, pentru ca a sustinut cu preponderenta creditarea in moneda nationala. Mihai Bogza, presedintele Bancpost si fost viceguvernator al BNR, responsabil cu supravegherea bancara, a declarat recent pentru Mediafax ca prin normele de limitarea creditului in valuta sunt avantajate bancile lenese, care nu au avut o activitate intensa pe partea de creditare. "Clientii solicita tot credite in valuta, numai ca de la alte banci, adica acelea care nu au reusit pana acum sa acorde multe finantari", a afirmat presedintele Bancpost, Mihai Bogza. Presedintele Bancpost spune ca sunt avute in vedere mai multe variante pentru a continua acordarea de credite in valuta, printre care si transferul unui pachet de imprumuturi in devize straine.
Creditele mici nu se pot transfera in strainatate
Aceasta metoda pare, insa, destul de greu de utilizat cel putin in cazul creditelor acordate persoanelor fizice si intreprinderilor mici si mijlocii, avand in vedre ca bancile centrale din tarile in care ar urma sa fie transferat portofoliul ar putea cere provizioane foarte mari pentru aceste credite cu risc destul de ridicat. "Cred ca bancile care au atins deja plafonul prevazut de noile norme sau mai au foarte putin pana la aceasta limita, in primul rand vor sta la masa cu reprezentantii BNR pentru a negocia perioade de tranzitie cat mai lungi. Pe de alta parte, bancile vor solicita clientilor sa dovedeasca venituri certe in valuta pentru un credit in moneda straina", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele firmei de consultanta Baltazar, Bloom & Pirvulescu, fost presedinte al BRD - Groupe Societe Generale. El a precizat ca, pentru marii clienti, bancile cu actionari straini ar putea sa transfere creditele la bancile din strainatate. Pentru persoane fizice si intreprinderi mici, nu se pune problema unui astfel de transfer din cauza costurilor de gestionare mult prea mari comparativ cu volumul afacerii. Baltazar apreciaza, insa, ca masurile BNR au fost necesare din cauza intarzierii restructurarii economiei in ultimii 15 ani si, implicit, din cauza ingrijorarilor referitoare la cresterea deficitului de cont curent. "Jumatate din datoria publica a Romaniei a ajuns sa fie reprezentata de datoriile private. Bancile comerciale au atras de la bancile mama din strainatate resurse de aproximativ 600 de miliarde de euro si de aici provine si inflatia de credite si cresterea deficitului de cont curent", a explicat Baltazar.
Impozit pe nimic
Prin reducerea dobanzilor acordate bancilor comerciale, BNR nu a reusit, in prima faza, decat sa determine institutiile de credit sa reduca dobanzile la depozitele in lei. Desi cateva banci au anuntat si reduceri semnificative la creditele in lei pentru persoanele fizice, dobanzile la depozitele in aceeasi moneda au scazut cu mult sub nivelul tintei de inflatie stabilit pentru acest an, respectiv 7,5% plus/minus un punct procentual. HVB a "spart" piata la sfarsitul saptamanii trecute anuntand dobanzi la depozitele in lei cu scadenta la 12 luni de 2,5% pe an, sub dobanzile pentru depozitele in dolari, de 3,1% pe an. La cateva zile, banca revine si cu noile dobanzi la creditele in lei pentru populatie, reduse la nivelul finantarilor in valuta. Spre exemplu, pentru un credit imobiliar in lei, banca percepe o dobanda de 9,57% pe an, iar pentru un credit de nevoi personale in moneda nationala, clientul plateste 10,95% pe an. De asemenea, Raiffeisen Bank si Alpha Bank au anuntat recent reduceri la dobanzile acordate pentru depozitele in lei. In acest moment, Raiffeisen Bank ofera intre 5% si 7% pe an pentru depozitele in lei, in functie de scadenta. La Alpha Bank, clientii pot primi pentru un depozit in lei intre 4,5% (la termen de o luna) si 7,25% (pentru un an). La aceste reduceri sub nivelul inflatiei se adauga si impozitul de 10% pe castigurile din dobanzi, aplicat de la jumatatea acestui an. Daca luam in calcul si majorarea acestui impozit la 16% de anul viitor, este clar ca populatia va trebui sa-si caute plasamente mai rentabile.
Ieftinirea creditelor in lei va intarzia
Scaderea dobanzii de politica monetara de la 8,5% la 7,5% si a dobanzii la facilitatea de depozit de la 4% la 1% va duce la reducerea randamentelor la plasamentele in moneda nationala ale bancilor la BNR, apreciaza Ionut Dumitru, analist financiar in cadrul Raiffeisen Bank. "In sistemul bancar se afla o lichiditate foarte ridicata in moneda nationala care isi gasea plasament la BNR intrucat economia nu poate absorbi prin credite toate aceste sume. In plus, clientii bancilor prefera credite in valuta prin prisma dobanzilor mai mici si a tendintei de apreciere a cursului de schimb", precizeaza Ionut Dumitru. Potrivit acestuia, cu siguranta vom asista la o tendinta de scadere a dobanzilor la creditele in lei si o usoara crestere a dobanzilor la creditele in valuta. Pe termen scurt insa, bancile vor fi nevoite sa reduca dobanzile la depozitele in lei atrase de la clienti. "In ceea ce priveste noile masuri de temperare a creditarii in valuta, acestea vor determina unele banci sa stopeze creditarea in valuta. Cu siguranta ca pe interg sistemul bancar creditarea in valuta va continua, dar intr-un ritm mult diminuat", subliniaza analistul Raiffeisen.
La randul sau, analistul financiar Florian Libocor considera ca masura cu cel mai agresiv impact asupra bancilor a fost aceea de reducere de la 4% la 1% a dobanzii pentru facilitatea de depozit. "Aceasta masura este tot atat de eficienta pe cat este aprecierea leului in raport cu ritmul de revenire al economiei nationale", apreciaza Florian Libocor. Referitor la impactul masurilor BNR asupra dobanzilor, Florian Libocor este de parere ca, in ceea ce priveste dobanzile active (la credite), impactul nu va fi nici imediat si nici consistent. "Cat priveste dobanzile pasive, impactul deciziilor bancii centrale va fi imediat vizibil si mai consistent (intre 1 si 3 procente), a mai spus Libocor. In concluzie, analistul citat considera ca in ceea ce priveste dobanzile nu s-a realizat nimic mai mult decat "constructia ambigua a unui semnal incert, mai degraba decat a unui instrument functional". "Or, predictibilitatea redusa, daca bine imi aduc aminte, se dorea a fi atinsa in ceea ce priveste evolutia cursului de schimb si nu a dobanzilor", a incheiat Florian Libocor.
Saptamana trecuta, BNR a redus dobanda de politica monetara cu un punct procentual, de la 8,5% pe an la 7,5% pe an, si a coborat la 1% dobanda platita la facilitatea de depozit de la 4%. Pe de alta parte, Consiliul de Administratie al BNR a discutat, la sfarsitul lunii august, mai multe variante de limitare a creditului in valuta, printre care si plafonarea soldului finantarilor in devize straine la cel mult de doua ori si jumatate din fondurile proprii ale bancilor. Potrivit guvernatorului BNR, ridicarea plafonului la 300% permite inca dezvoltarea creditului in valuta, avand in vedere media din sistemul bancar, dar unele banci vor fi nevoite sa opreasca acest tip de finantari. La mijlocul acestui an, din totalul creditului neguvernamental de aproape 50 miliarde de lei, peste 60% reprezinta finantarile in valuta. Raportul se inverseaza la nivelul economisirii, unde este preferata moneda nationala. (Ana-Maria VASILE, Meda BORCESCU)
La BCR conditiile de creditare raman ca pana acum
Doar la BCR IMM-urile se vor putea imprumuta in aceleasi conditii ca si pana acum, avand in vedere ca banca nu este in pericol sa depaseasca in curand limitele impuse de BNR pentru creditarea in valuta. Reprezentantii BCR afirma ca, in cazul in care o firma nu se califica pentru contractarea unui credit in valuta poate opta fie pentru o finantare in lei, fie pentru capitalul circulant, pentru investitii sau pentru infiintarea unei afaceri noi. La creditele in lei pe termen scurt, BCR practica dobanzi de baza de 13% pe an (fixa) si 14% pe an (variabila) la care se poate adauga o marja cuprinsa intre 0% - 7% in functie de bonitatea clientului. Micii intreprinzatori pot apela la BCR si la credite in valuta acordate din fonduri obtinute de la organismele financiare internationale, la costuri mai reduse. Spre exemplu, pentru un credit din fonduri PHARE, dobanda este in acest moment de 7% pe an, iar pentru un credit din Fondul International pentru Dezvoltare Agricola, dobanda este de 7,5% pe an. (A.M.V.)

---

Despre autor: