Republica Moldova este un stat falit in ce priveste importanta geopolitica, de care a fost deposedata de Rusia. Istoric vorbind, Republica Moldova din zilele noastre este partea de est a principatului medieval al Moldovei. Iar acest principat si-a ba
Republica Moldova este un stat falit in ce priveste importanta geopolitica, de care a fost deposedata de Rusia. Istoric vorbind, Republica Moldova din zilele noastre este partea de est a principatului medieval al Moldovei. Iar acest principat si-a bazat domnia si independenta in special pe accesul la Delta Dunarii si la tarmurile Marii Negre. La nivel european, principatul Moldovei a fost parte a unei axe ce lega Marea Neagra de cea Baltica pana la Regatul Poloniei. De asemenea, principatul Moldovei s-a bizuit economic pe taxele pe care le-a impus rutei comerciale ce lega Marea Baltica de Marea Neagra. In momentul in care Moldova si-a pierdut porturile de la Marea Neagra, in timpul Imperiului Otoman din secolul al XVI-lea, principatul a pierdut si independenta. Iar in anii ce au urmat, Moldova a ramas doar o entitate politica fortata sa supravietuiasca presiunilor exercitate de imperiile vecine.
Republica Moldova de astazi a fost dintotdeauna o baza militara la dispozitia Imperiului Rus. Avansarea Imperiului Rus catre Europa de Est in timpul secolelor XVIII si XIX a adus Moldova in atentia strategica a Moscovei. Conform gandirii militare a secolului XIX, partea estica romaneasca a Moldovei, redenumita Basarabia, era necesara ca baza militara indreptata spre Imperiul Otoman.
Oricum, evolutia tehnicii militare a facut posibila restrangerea la un teritoriu mai redus. Acest teritoriu este acum reprezentat de autoproclamata Republica a Transnistriei. De fapt, niciodata parte a statului medieval al Moldovei, Transnistria a fost numita, in mod abuziv, de Kremlin, in anul 1924, drept Republica Sovietica Autonoma Moldoveneasca. Toate planurile propuse pana acum pentru solutionarea conflictului din Transnistria, elaborate, de fapt, numai de catre ideologii rusi, au avut doua idei majore: pastrarea unei administratii autonome pentru Transnistria si mentinerea prezentei fortelor militare ruse in zona.
Incepand cu planul Primakov, din 1997, pana la memorandumul Kozak din 2003 si planul Iuscenko din 2005 - toate ideile internationale de solutionare a conflictului transnistrean au avansat proiectul care aduce in prim plan o administratie separata pentru Tiraspol si mentinerea trupelor ruse. Forma si numele pe care le-au luat aceste idei nu prezinta importanta, fie ca ele s-au numit federalizare sau democratizare.
Aceste puncte amintite mai sus nu reprezinta pentru Rusia un subiect de negociere, Moscova refuzand in permanenta sa initieze un dialog real pe aceasta tema. Iar refuzul constant al Moscovei a dat nastere unei situatii de facto ce s-a prelungit peste ani si ce a condus la o recunoastere de jure a prezentei militare ruse din zona.
Confruntata cu aceasta situatie, Republica Moldova are, in opinia noastra, doar cateva optiuni. Sa spere intr-o reunificare cu Transnistria, reunificare ce ar putea avea loc numai cu unele conditii impuse de Moscova si care ar avea ca pret lasarea in urma a oricaror perspective ale unei integrari europene. O alta optiune ar fi ca Republica Moldova sa actioneze conform intentiilor declarate pentru aderarea la comunitatea europeana; acest lucru ar insemna sa cedeze Transnistria si sa isi focalizeze atentia asupra demilitarizarii zonei si a integrarii europene. De asemenea, in opinia noastra, exista si o solutie care poate parea indrazneata: reunificarea cat mai curand posibil cu Romania si intreprinderea unor actiuni pentru apararea comunitatii euro-atlantice, conform statutului de membru al NATO pe care il detine Romania, dar si de viitor stat de frontiera al Uniunii Europene. Departamentul specializat al Asociatiei Civic Media a evaluat costurile reunificarii Basarabiei cu Romania: 5,5 miliarde de euro. Asociatia considera ca aceste costuri pot fi impartite de Uniunea Europeana si Statele Unite, spre beneficiul securitatii euro-atlantice.
Peste cateva zile Germania va sarbatori a 16-a aniversare a zilei reunificarii Germaniei, impartite abuziv de URSS: Ziua Unitatii Nationale. Aceasta trebuie sa fie referinta noastra, linia directoare a politicii nationale.
|Adresare la conferinta "Conectarea mediului politic si al mass-media tarilor din Europa de Est la realitatile Uniunii Europene" organizata la Chisinau de Institutul Goethe din Bucuresti.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.