Europa, o palarie prea mare pentru Romania?

Ultimele sondaje ale Eurobarometrului arata ca romanii asteapta de la integrarea europeana o viata mai buna: mai multe locuri de munca, salarii mai mari, libertatea de a calatori oriunde in lume. Temerile sunt legate de consumul de droguri care ar putea exploda, de cresterea taxelor si de diminuarea protectei sociale. In crestere cu 14% se afla nelinistea fata de soarta agriculturii, in schimb s-a intarit increderea in Justitia nationala cu 9%, fata de anul trecut. Cele mai mici griji si le face romanul in privinta identitatii culturale sau nationale, ceea ce, asociat cu entuziasmul aderarii, arata ca mai mult ca bulgarii, romanii se doresc "europeni".
Eurobarometrul ofera date comparative relevante, fiindca se face in paralel in 30 de tari pe un esantion de 30 000 de persoane. Comparatia Romaniei cu Bulgaria in privinta gradului de informare despre Uniunea Europeana indica un oarecare avantaj pentru tara noastra: 42%, fata de 33% la bulgari, au cunostinte generale despre UE, 11% au acces la Internet (fata de 9%), si 75% vizioneaza zilnic emisiuni la tv (fata de 69%). In schimb numai 69% dintre cei chestionati cunosc limbi straine, fata de 82% in Bulgaria sau 90% in cele zece state noi membre ale UE. Caracteristica pentru toate tarile central si est europene, membre ale UE sau in curs de aderare, este increderea in institutiile internationale, in detrimentul celor nationale.
Ziaristii UE stiu ca Romania si Bulgaria intra in 2008
Zeci de grupuri se intersecteaza zilnic in Berlaymont, casa imensa si impersonala a Parlamentului European sau in cladirile, la fel de aseptice, ale Comisiei Europene. Sunt grupuri de ziaristi, studenti, functionari etc. adusi la initiere. Tone de press, release-uri, documente, reviste imbatranesc pe holurile largi, in vreme ce in sala presei echipamente de ultima ora inlesnesc transmiterea informatiilor.
Intalnirea cu corespondentii Germaniei si ai Cehiei lamureste o intrebare pe care invataceii si-o pun din primul moment: cum s-o faci sexy pe batrana doamna Europa? Dificultatea pentru jurnalisti este sa faca atractive si lizibile subiectele europene, aride si tehnice.
Orice intrebare despre aderarea Romaniei, pusa jurnalistilor, purtatorilor de cuvant ai institutiilor europene sau chiar oficialilor, converg spre acelasi raspuns, raspicat sau sugerat: 2008, nu 2007 ! Prezenta cabinelor de traducere pentru limba romana, in asteptare in hemiciclul Parlamentului European, e un semn linistitor ca nu exista un complot impotriva Romaniei pentru a fi lasata "afara".
O dezbatere televizata, fiindca Parlamentul are serviciile proprii de televiziune transmise pe Europe by Satelite, intoarce pe toate fetele o "cutie a Pandorei" a secolului XXI: cele 31 de milioane de forumuri de discutii pe Internet. Existenta comunitatilor politice virtuale arata ca politica oficiala - nationala, europeana sau globala - sta adesea departe de aspiratiile reale ale oamenilor. Pe de alta parte, cine ar putea sa ignore cele 260 de site-uri pornografice si peste 700 pentru pedofili, cu 60% mai mult fata de anul trecut numai in Franta?
457 de milioane de oameni - o singura adresa
Zilele acestea, la Bruxelles s-a lansat, mai mult cu haz decat cu fast, noul site pe Internet al Parlamentului European, www.europarl.eu.int. Josep Borrell a explicat ca noul site face mai inteligibila Europa pentru public si da posibilitatea unui dialog necesar. Imbracat cu un tricou inscriptionat cu mesajele momentului gen "Sunt un ticnit politic", "Un hemiciclu nu este o jumatate de bicicleta" sau "Pe cine intereseaza Europa ?", presedintele PE a subliniat nevoia de actualitate si de dezbatere, inclusiv pentru vechii membri ai UE. Ce n-a spus Borrell, este ca recentul esec in votarea Constitutiei Europene, a produs o adevarata criza, careia i s-au gasit resorturi in criza de comunicare cu cetatenii tarilor membre. Noul site face parte din strategia de comunicare menita sa repare fisurile: dialog pe plan local, analizarea mesajelor venite din regiuni, de la oameni, transparenta, descentralizare. "Planul D", strategia de comunicare a Comisiei Europene urmeaza aceleasi linii.
La ce bun o Constitutie Europeana ?
Trainingul condus de jurnalista Maria Laura Franciosi, experta in afaceri europene, pentru cincisprezece jurnalisti din Franta, Malta, Romania, Croatia, Ungaria, Turcia, Portugalia, Estonia, Italia, Suedia arata panica in care institutiile UE au intrat indata ce Franta si Olanda au zis NU Constitutiei Europene. Profesorul Albert Maes, profesor de drept la Universitatea din Namur, recunoaste ca solutia unitatii europene este ambigua, nici federatie, nici alianta, de unde lipsa identitatii si a leadershipului. Obiectivele primelor sase state membre nu se mai potrivesc cu obiectivele celor 25. Totusi, Constitutia a consolidat rolul Parlamentului European in privinta deciziilor comune, a crescut consultarea democratica cu tarile membre, s-au stabilit valori si simboluri noi. Pana in prezent, 11 tari au ratificat Constitutia, doua tari au respins-o, in altele 12 procesul este in curs. Termen limita: noiembrie 2006.
Politicile economice aduc din nou in actualitate Agenda de la Lisabona, care include angajamentul ca pana in 2010 economia Europei unite sa devina cea mai performanta din lume, conform filosofiei ca UE este singura solutie impotriva hegemoniei SUA. Dupa aceasta declaratie, au urmat ani de declin economic in toata Europa, indicand proiectii gresite.

---

Despre autor: