Autoritatile romane vor decide anul viitor ce avion de lupta multifunctional va intra in dotarea Fortelor Aeriene Romane, a declarat ministrul Apararii Teodor Atanasiu intr-un interviu acordat Reuters. Romania are nevoie de cel putin 24 de avioane de
Autoritatile romane vor decide anul viitor ce avion de lupta multifunctional va intra in dotarea Fortelor Aeriene Romane, a declarat ministrul Apararii Teodor Atanasiu intr-un interviu acordat Reuters. Romania are nevoie de cel putin 24 de avioane de lupta, dar inca autoritatile nu stiu daca vor opta pentru varianta cumpararii sau inchirierii acestora, prin licitatie sau prin participarea la proiectul aviatic al companiei americane Lockheed Martin F-35 Joint Strike Fighter (JSF). Se stie insa ca vor fi doua escadrile de avioane noi, care, asa cum spunea Atanasiu, ar ramane in stare de functionare in urmatorii 15-20 de ani.
De asemenea, autoritatile au o viziune clara asupra pasilor care trebuie facuti. Astfel, potrivit lui Atanasiu, Romania doreste sa poata incepe sa semneze contracte la sfarsitul anului 2006 sau la inceputul lui 2007, "pentru ca in 2008 sau 2009 acest avion ar trebui sa faca deja parte din fortele noastre''. Atanasiu a amintit in timpul interviului de doua ori despre intentia Romaniei de a participa la proiectul Joint Strike Fighter, dar a precizat totusi ca decizia finala va depinde de fondurile disponibile si de ofertele din partea producatorilor de avioane. De mentionat ca in urmatorii ani expira resursa de zbor a avioanelor MiG 21 LanceR aflate in prezent in dotarea Fortelor Aeriene Romane si inlocuirea acestora cu un avion de lupta performant este absolut obligatorie. Ministrul roman a mai declarat ca MApN nu intentioneaza sa inlocuiasca cele 10 avioane vechi de antrenament subsonice de tip L-29 si L-39, produse in Cehia, insa a adaugat ca statul roman doreste sa achizitioneze noi avioane de transport pana in 2010.
Ofensiva americana
Gigantii americani din domeniul industriei aerospatiale au lansat in ultimii ani o veritabila ofensiva comerciala asupra pietelor europene si din celelate tari ale lumii. Exemplul cel mai spectaculos este cel al avionului de lupta F-35. Acest program, care prevede fabricarea mai multor mii de aparate a reusit sa ralieze opt tari. Industria europeana propune totusi doua modele de avioane concurente: Eurofighter si Rafale. Inca din stadiul de fabricatie a aparatului F-35, Lockheed Martin s-a asociat cu industriasii tarilor cliente. Industriasii europeni sunt divizati in legatura cu atitudinea ce trebuie adoptata in fata unei asemenea ofensive. Cert este ca unii sunt tentati sa realizeze o asociere, in speranta de a primi o parte din activitate. Britanicii au mizat pe aceasta carte de mai multi ani. BAE Systems coopereaza cu Lockheed Martin pentru fabricarea noului avion de lupta F-35 JSF.
Mai multe tari europene (Belgia, Danemaraca, Italia, Grecia, Norvegia, Olanda) sunt deja dotate cu avionul de atac american F-16. De asemenea, Polonia l-a ales recent pentru inlocuirea aparatelor sale MiG rusesti, preferandu-l aparatului anglo-suedez Grippen si celui francez Miraje 2000-5. In schimb, Cehia a urmat exemplul Ungariei si a decis sa inchirieze aeronave Grippen.
Avionul urmatoarelor decenii
F-35, viitorul avion american cu armament multiplu a reusit sa atraga de partea sa opt state, intre care cinci europene (Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Norvegia si Italia), inca din stadiul de fabricatie si testare, o premiera pentru acest tip de programe. F-35 Joint Strike Fighter (JSF) este considerat cea mai importanta aeronava militara ce urmeaza sa fie construita in urmatorii 30 de ani. Familia F-35 include o varianta conventionala de decolare si aterizare (CTOL), o versiune pentru portavioane (CV) si o varianta cu decolare/aterizare scurta si pe verticala (STOVL). La nivelul anului fiscal 1994 al SUA, pretul variantei standard (CTOL) era de 29 de milioane de dolari.
Caracteristici tehnice: Lungime: 15,41 m; Inaltime: 4,07 m; Anvergura: 10 m; Viteza maxima: Mach 1.5; Greutate maxima: 22.700 kg; Plafon: 19.700 m; Raza: 1000 km; Echipaj: 1; Propulsie: un motor Pratt & Whitney F119-PW-100 derivat din cel al avionului F-22 Raptor sau motor General Electric F120;
Armament: tun GAU-12 de calibru 25 mm; 2 compartimente interne si 6 puncte de acrosare ce suporta o incarcatura maxima de 5900 kg (rachete aer-aer, rachete aer-sol, bombe clasice si inteligente, rezervoare suplimentare etc.)
Batranul MiG-21
In prezent, armata romana are in dotare aproximativ 80 de avioane MiG-21. Acesta a fost proiectat ca un avion de interceptare de front, destinat sa execute misiuni in conditii meteorologice normale si a zburat pentru prima data in anul 1957. Avionul a intrat in productie de serie in anul 1958, find echipat cu un motor cu reactie Tumanski R-11, atingand forma finala un an mai tarziu sub denumirea MiG-21F. Astfel s-a deschis drumul versiunilor ulterioare, primul fiind MiG-21PF, lansat in productie in anul 1960, cu un motor imbunatatit R-11F si un dispozitiv de admisie a aerului in motor marit, pentru a permite instalarea radarului de interceptare R-1L. Au urmat MiG-21PFS si MiG-21PFM, care includea toate imbunatatirile versiunilor precedente. Variantele ulterioare au vizat marirea tractiunii motorului, imbunatatirea armamentului si extinderea razei de actiune, cele mai cunoscute variante fiind MiG-21 MF si MiG-21 Bis. Fortele Aeriene Romane au initiat in anul 1992 un program de modernizare a aparatelor MiG-21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO si pentru a mari capacitatea acestora de a executa misiuni la cerintele luptei aeriene moderne. In prezent, sunt in serviciu doar avioane modernizate MiG-21 Lancer A (pentru misiuni aer-sol), Lancer B (versiune de instruire) si Lancer C (optimizate pentru misiuni aer-aer). Avionul este echipat cu un scaun de catapultare KM-1M, ce asigura salvarea echipajului la inaltime 0 si o viteza minima de 130 km/h.
Date tehnice
Propulsie: un motor cu reactie Tumanskii R-13-300, cu o forta de tractiune de 68 kN sau Tumanskii R-11F2S-300, cu o forta de tractiune de 63 kN; Lungimea: 14,5 m; Inaltimea: 4,1 m; Anvergura: 7,15 m; Greutatea gol: 5750 kg; Greutatea maxima la decolare: 10400 kg; Armament: un tun cu doua tevi GS-23L, calibru 23 mm; 1000 kg de incarcatura exterioara, ce poate include rachete aer-aer (R-3S, R-13M, R-60M, R-73, Python 3, Magic 2), rachete aer-sol S-24, blocuri de proiectile reactive, bombe clasice si inteligente, rezervoare suplimentare, containere de iluminare laser, de cercetare foto sau de bruiaj radioelectronic, transportate pe 5 puncte de acrosare; Echipaj: 1 (2 pentru MiG-21 Lancer B);.
Viteza maxima la inaltimea de 10.000 m: 2175 km/h (Mach 2,1); Viteza maxima la nivelul marii: 1300 km/h (Mach 1,1); Plafonul static: 18.000 m; Distanta maxima de zbor: 1500 km.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.