Presedintele pare hotarat sa sparga peretii interiori ai Casei Poporului pentru a-i aduna pe chiriasi - senatori si deputati - intr-o singura Camera. Cu paturi si fotolii mai putine, daca se poate. Pentru modificarea locuintei, "administratorul" va c
Presedintele pare hotarat sa sparga peretii interiori ai Casei Poporului pentru a-i aduna pe chiriasi - senatori si deputati - intr-o singura Camera. Cu paturi si fotolii mai putine, daca se poate. Pentru modificarea locuintei, "administratorul" va cere, normal, acordul proprietarilor. Al romanilor, adica. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, Traian Basescu va initia un referendum national pe tema instituirii Parlamentului unicameral. Sansele ca seful statului sa obtina avizul populatiei in demersul sau sunt mari. Cel putin in ultimii trei ani, sondajele de opinie reflecta existenta unei majoritati in favoarea Parlamentului unicameral. Nu intamplator. Romanii au observat ca, in Casa Poporului, bi-cameralismul aplicat conform Legii fundamentale din 1991 si-a dovedit limitele. Crezul "parintilor Constitutiei", conform carora parlamentul cu doua camere va avea consecinte pozitive pentru democratie (pentru ca asigura "o reprezentare mai larga, mai ampla a vointei poporului, a tuturor claselor si gruparilor sociale, a fortelor politice") si-a tradat, in cei 14 ani, netemeinicia. S-a mai spus, la inceputuri, ca sistemul bicameral ar permite o mai buna dezbatere a proiectelor legislative, ca ar aduce in planul dezbaterilor optiuni, solutii multiple si diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calitatii, consistentei, profunzimii actului legislativ. Nu a fost asa. Avem destule exemple de legi adoptate de o Camera, intr-o forma cat de cat rezonabila, si terfelite apoi in celalalt for legilslativ. Cum ar fi Legea accesului la dosarele Securitatii, cand initiatorul Ticu Dumitrescu, oarecum multumit de forma aprobata in Senat, a asistat neputincios la masacrarea in Camera a bietului text normativ. La modificarea Constitutiei, in 2003, politicienii revizuitori au gandit o mai buna partajare a competentelor legislative, dorind sa asigure fiecarei Camere o anumita specializare. Nici aplicarea acestor masuri nu a determinat o eficientizare a activitatii Legislativului, de multe ori actele normative fiind stopate exact in Camera care nu avea competente decizionale.
Iata ca Parlamentul bicameral este privit, in continuare, ca factor de tergiversare si blocaj, nicidecum ca spatiu al eficientei normative. Iar populatia, spun sondajele, nu mai vrea sa contribuie financiar la mentinerea unei structuri umflate, neperformante. In 2003, la revizuirea Legii fundamentale, majoritatea participativa a fost ignorata de decidenti: in Forumul constitutional, constituit cu acel prilej, 88% s-au pronuntat pentru unicameral. Comisia, dominata de pesedisti, a spus "nu". A urmat un referendum pentru aprobarea proiectului de modificare a Constitutiei, cuprinzand cateva insertii dragi poporului, precum renuntarea la stagiul militar obligatoriu (nematerializat, inca). Nefiind pus la indoiala, bicameralismul a fost re-batut in cuie. Inca o data, mandatarii au trecut din nou peste vointa mandantilor. Prin referendum. De cand a devenit presedinte, Basescu a jurat ca se va "intoarce la popor" in momentul in care politicul ignora agenda cetatenilor. Inspectand mijloacele pe care le are la indemana pentru a-si respecta promisiunea, seful statului s-a oprit tot la referendum. Legea 3/2000 - initiata (putini stiu!) chiar de Adrian Nastase, pe vremea CDR - confera presedintelui Romaniei posibilitatea convocarii populatiei la urne peste capul politicienilor.
Formalitatea consultarii Parlamentului pe tema "unicameralismului", a partidelor parlamentare, de fapt, se va consuma la sfarsitul saptamanii. Ulterior, cu sau fara voia politicienilor, Traian Basescu poate decreta referendum. Si, vorba lui, "sa vedem daca cumva indraznim sa mai comentam dupa votul electoratului, o Camera sau doua". Daca va fi referendum pe tema Parlamentului unicameral, vom asista, in premiera pentru Romania, la o manifestare a democratiei in sens originar: de "demos" - (popor) si "cratos" - (putere). Indiferent de rezultatul votului, un lucru este sigur: partidele si reprezentantii acestora vor fi obligate sa-si adapteze discursul si actiunea in conformitate cu impulsurile primite. Fapt fara precedent in politica romaneasca. Recent, la TVR, premierul liberal Calin Popescu Tariceanu s-a plans - referindu-se la "paralelismele din Parlament" - ca, ocupata cu problema reformarii Legislativului, putina lume remarca bicameralismul puterii executive, Guvernul si Presedintia. "Cred ca o limpezire a acestei situatii, fie intr-un sens, fie intr-altul ar fi binevenita. Adica, fie mergem catre modelul de republica prezidentiala, cu un presedinte care este si presedinte si prim-ministru, in acelasi timp, fie o republica parlamentara, in care primul ministru detine puterea executiva, presedintele are un rol care este cu totul si cu totul diferit", subliniaza liderul PNL. Bine zice Tariceanu, bine face Basescu. Singura temere ramane ca, in cazul referendumului, presedintele ar putea sa imprumute razgandirea premierului din pragul anticipatelor.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.