De curand v-ati intors de la Miami Beach, unde ati participat la Congresul Academiei Americane de Neurologie si va pregatiti pentru cea de a VIII-a Conferinta Nationala de Stroke (AVC), organizata de institutul pe care il conduceti sub egida Academie
De curand v-ati intors de la Miami Beach, unde ati participat la Congresul Academiei Americane de Neurologie si va pregatiti pentru cea de a VIII-a Conferinta Nationala de Stroke (AVC), organizata de institutul pe care il conduceti sub egida Academiei Romane. Care sunt noile tendinte din acest domeniu?
La inceput de secol, neurologia stiintifica si cea practica, cu toate variantele sale, sunt cuprinse intr-un concept mai larg, neurostiinte, care cuprinde neurologia dar si alte specialitati ca psihiatria, psihologia, neurochirurgia, neurologia pediatrica s.a. Pe de alta parte, neurologia a devenit din ce in ce mai biologizanta, in sensul ca intelegerea proceselor neuropsihice este posibila numai cunoscand biologia celulei nervoase, a structurilor creierului, ale tuturor componentelor cerebrale. Daca J.M. Charcot, la sfarsitul sec. XIX, a separat psihiatria, care in conceptia lui, cuprindea boli fara substrat organic, de neurologie, in care intrau bolile cu substrat organic, astazi asistam la reunirea acestor discipline, demonstrandu-se ca cele doua tipuri de afectiuni au un substrat organic.
Ce inseamna acest substrat organic?
O modificare ce poate fi microscopica sau biochimica si nu neaparat care poate fi depistata la o investigatie obisnuita. Tehnologia moderna permite sa cunoastem ceea ce se intampla in creierul uman la nivel celular si molecular. La aceasta apropiere a neurologiei de psihiatrie se adauga, cum am spus, si celelalte specialitati intr-un concept holistic, neurostiinte, definit, in 1970 in US, unde este si o societate stiintifica in care, raportata la altele din intreaga lume, cuprinde cei mai multi membri. De altfel, se considera ca acest secol va fi dominat de o dezvoltare fara precedent a neurostiintelor.
Care va fi tema celei de a VIII-a editii a Conferintei Nationale de Stroke (AVC), organizata de institutul pe care il conduceti?
Va fi vorba de accidentele neurovasculare, denumite obisnuit accidente vasculare cerebrale, sau stroke, care subliniaza bruschetea acestei afectiuni atat de raspandite in toata lumea. Din pacate, in tara noastra stroke-ul este prima cauza a mortalitatii, urmata de infarctul de miocard si boala canceroasa. Asta in timp ce in tarile dezvoltate, in special in USA, mortalitatea prin stroke este de 6 ori mai mica.
De ce acest decalaj?
Decalajul este dat de imposibilitatea realizarii unui program national de preventie primara si secundara in stroke si de introducerea tardiva a noilor tehnologii de tratament in faza acuta a accidentului cerebral. Si asta din motive economice, la care se adauga absenta preocuparilor de ordin decizional la nivelul politicii de stat. In Anglia, Tony Blayer a fost ales pentru ca a investit prioritar in doua domenii - invatamantul si sanatatea.
E stiut ca e mai usor sa previi decat sa tratezi, e si mai ieftin.
Exact. Acum s-a demonstrat ca masurile de preventie sunt cele mai importante fata de tratamentul propriu-zis. E un fenomen epidemiologic extraordinar care a facut ca neurologia sa iasa din faza de nihilism terapeutic si astazi exista sanse de supravietuire foarte bune. In momentul de fata, se poate interveni in primele trei ore de la debutul AVC, cu o recuperare uneori totala a fenomenelor neurologice, care pot fi mortale. Primele incercari de dezobstructie a vaselor afectate s-au facut cam in anii '98, in USA. Spre satisfactia noastra, putem spune ca aceasta metodologie a fost aplicata si la institutul nostru, pentru prima oara in zona centrala si sud-est europeana. Rezultatele sunt promitatoare si in multe tari au aparut asa zisele Unitati de stroke, de urgenta neurovasculara. Restabilirea fluxului sanguin cerebral presupune insa doua conditii: existenta unui tomograf computerizat, cu ajutorul caruia sa se poata deosebi infarctul cerebral de hemoragia cerebrala, si prezentarea bolnavului la centrele specializate in primele trei ore de la debutul boli.
De ce in primele trei ore?
Pentru ca in acest interval exista posibilitatea ca structurile cerebrale sa poata fi restabilite. Dupa trei ore, dezobstructia vaselor creierului nu mai foloseste la nimic, intrucat structurile nervoase intra deja intr-un proces ireversibil din punct de vedere functional. Se estimeaza ca, in cativa ani, metodele care se folosesc astazi in cardiologie vor putea fi aplicate cu succes si in infarctul cerebral.
Care sunt factorii de risc in accidentele vasculare cerebrale?
Factorii de risc sunt foarte bine cunoscuti si ar fi de dorit ca intreaga populatie sa-i stie pentru a ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale. Am sa amintesc, in primul rand, factorul genetic demonstrat pentru unele boli si subliniez ca acestia nu reprezinta o fatalitate. Factorul genetic se poate modifica intervenind asupra evolutiei fenotipice, cum este cazul, de pilda, in hipertensiunea arteriala, care poate fi controlata terapeutic. Urmeaza diabetul, care de asemenea beneficiaza de un tratament adecvat. Mai sunt dizlipidemiile, incluse in ceea ce se numeste sindromul metabolic, care de asemenea pot fi controlate. Un alt factor de risc este alcoolul, care in cantitati foarte mici are un rol protector pentru procesul de ateroscleroza dar in cantitati mari favorizeaza aparitia cardiopatiilor si accidentelor cerebrale. Mai sunt si alti factori ca obeizitatea, lipsa miscarii fizice, care ar merita o discutie amanuntita. Se mai adauga bolile cardiovasculare si e bine sa retinem ca in Romania o treime din accidentele vasculare sunt produse de aceste boli nediagnosticate, tratate incorect sau netratate. De altfel, a aparut o noua specialitate, neurocardiologia, care studiaza relatiile dintre creier si inima conducand la o noua atitudine medicala in bolile cardiovaculare.
Ati vorbit de unitatile stroke. Ce sunt acestea?
Sunt unitati de urgenta neurovasculara. In tara noastra a fost aprobata infiintarea a 12 unitati de acest fel si deja doua functioneaza - la institutul nostru si la Spitalul Municipal.
La Institutul pe care il conduceti se face cercetare fundamentala, asistenta clinica si invatamant intr-o coerenta datatoare de sperante.
Facem cercetare clinic folosind metodologii fundamentale. Este vorba de folosirea CT, RMN, SPET, neurosonologia, neuropatologia, neuroanatomia, imunologia si in alte zone ale cercetarii in masura posibilitatilor pe care le avem. Specialistii sunt impartiti pe trei categorii - asistenta clinica, cercetare si invatamant. Probabil numai la noi exista o asemenea situatie, explicabila prin specificul organizarii cercetarii aplicative corelata cu cercetarea fundamentala. Toti cei care lucreaza in Institut au posibilitatea sa se afirme in fiecare dintre aceste domenii.
Cred ca desi nu e o forma ideala, exista si un avantaj mai ales pentru tineri care au posibilitatea sa se familiarizeze cu fiecare dintre aceste domenii.
Da, trebuie sa treaca prin toate aceste domenii. Si vreau sa spun ca atunci cand merg peste hotare fac o impresie foarte buna fiindca stiu mai multe, pot interpreta mai corect avand si experienta cunoasterii bolnavilor. Ca si alte specializari, neurologia nu si-a pierdut valoarea clinica si trebuie folosita impreuna cu tehnologia de varf. In USA, un timp, s-a accentuat mai mult folosirea tehnologiei, lasandu-se pe un plan secund aspectul clinic. Acum, in mai toate statele americane se folosesc toate modalitatile de formare a rezidentilor, incepand cu cea clinica si coreland-o cu folosirea tehnologiilor moderne. Trebuie spus ca tehnologia este absolut necesara dar nu si suficienta. Un medic subjugat de tehnologie devine cel mai periculos medic pentru ca se pierde din vedere aspectul global al existentei umane in conditii de boala.
Apoi, tehnologia are un ritm de innoire crescut si atunci cand exista o baza teoretica solida, adaptarea se face mai usor.
Asa e. Dar, sa nu uitam ca si informatia stiintifica se innoieste cam la cinci ani si medicul trebuie sa studieze mereu. Ceea ce numim pregatire permanenta este obligatorie pentru un medic daca doreste sa fie util, altfel e depasit si exclus din sistemul de lucru. A fost un timp cand teritoriul bolilor neurologice a fost neglijat, dar acum asistam la o dezvoltare fara precedent si studiul permanent este obligatoriu. In USA s-a propus aplicarea tehnicilor din cardiologie si in neurologie, asa ca va imaginati cat de mult a crescut volumul de cunostinte. Este un fapt imbucurator si stimulativ si pentru tara noastra, unde exista o experienta deosebita.
Ce se va intampla odata cu introducerea si in medicina a sistemului 3-2-3?
O sa vedem. Oricum, invatamantul medical nu se poate face decat in corelatie cu practica medicala si cercetarea stiintifica. In noul Proiect de Lege am vazut o separare a invatamantului de asistenta medicala (!).
Poate ca s-ar cuveni sa tinem seama de traditia din domeniu, de-ar fi sa-l numesc doar pe Gh. Marinescu.
Vreau sa va spun ca noi avem un blazon si un pasaport stiintific semnat de Gh. Marinescu. Scoala infiintata de el a fost celebra in lume, a cunoscut si ani de declin, dar nu a putut fi desfiintata. Dezvoltarea de acum este interesanta - sunt domenii slab reprezentate dar sunt si unele de varf incat multi dintre cei care ne viziteaza se mira de felul in care sunt posibile asemenea performante. Din 1990 am avut acces la informatia stiintifica, la tehnologie si performanta este mai usor de atins. E bine si pentru tineri, care in conditii normale de salarizare nu ar mai avea motive sa plece peste hotare.
Ce lipseste ca aceste varfuri de performanta sa nu fie izolate?
Ne lipsesc organizarea, coerenta masurilor si, mai ales, masurile pe termen lung, pe 10-15 ani, care ar trebui elaborate si apoi respectate de toti decidentii politici, indiferent de Guvernul care e la conducere.
In acest context, care este rolul Academiei Romane?
Academia trebuie sa dea tonul continutului stiintific pentru toate preocuparile si sa asigure o prognoza pentru 50 de ani. Este ceea ce, de altfel, face actuala conducere a Academiei. Membrii Academiei au o pregatire adecvata celor mai noi descoperiri stiintifice si misiunea noastra este sa adaptam cercetarea stiintifica romaneasca la exigentele cercetarii europene si mondiale. Activitatea membrilor Academiei ar trebui sa stea la baza deciziilor politice, Academia, prin institutele sale fiind in masura sa stabileasca prioritatile in domeniu si prognozele pe termen lung.
Va stiu un impatimit iubitor de muzica si acum suntem in plin Festival George Enescu. Ati fost si veti mai merge la concerte cu siguranta.
Daca as putea, m-as duce la toate concertele. Am vazut Oedip in mai multe variante si imi amintesc ca, in 1958, Sir John Barbirolli spunea ca este cea mai importanta opera a secolului XX, care va fi inteleasa in secolul XXI.
Cum intelege si explica muzica si efectul ei asupra omului un neurolog?
Muzica dezvolta niste structuri afective atat de importante incat stimuleaza creatia, dupa cum o poate si inhiba. Reteaua neuronala se adapteaza si este important sa stim cand si ce piesa muzicala ascultam, pentru ca sunt situatii cand are efecte nefavorabile. Se vorbeste astazi de "efectul Mozart", care desemneaza efectele benefice ale muzicii sale asupra unui ansamblu de procese psihice in special din sfera cognitiva. Folosita in educatie conduce la ameliorarea performantelor de invatare, dezvoltarea atentiei si, in general, la cresterea performantelor intelectuale. Desigur, despre acest efect se poate discuta, dar folosirea lui in procesul educational este cum nu se poate mai binevenit.
O posibila explicatie o gasim in cuvintele lui George Enescu pentru care muzica este o arta divina.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.