Prima atestare documentara a satul Manastireni dateaza din 1241, odata cu marea invazie a tatarilor care au pustiit intreaga Transilvanie. In documentele de arhiva aflate in capitala Ungariei se mentioneaza ca atunci a fost distrusa partial manastire
Prima atestare documentara a satul Manastireni dateaza din 1241, odata cu marea invazie a tatarilor care au pustiit intreaga Transilvanie. In documentele de arhiva aflate in capitala Ungariei se mentioneaza ca atunci a fost distrusa partial manastirea benedictina din Manastireni, construita pe domeniul familiei Gyeroffy. "In acea vreme, in Ardeal erau trei manastiri benedictine mai importante: cele de la Almas, Manastireni si Bontida, alaturi de cea construita pe dealul Manasturului de langa Cluj", spune pastorul Kun Atilla. Cele trei manastiri au ajuns sa functioneze pana in secolul al XV-lea, cand, in plina epoca a Reformei, calugarii au fost obligati sa paraseasca obstea monahala si lacasurile de cult. Cea mai veche cladire din Manastireni este actuala biserica reformata, ale carei origini coboara pana in secolele XII-XIII. Este un lacas de cult in care se regasesc stilul romanic, vizibil si astazi in turn si naos, precum si cel gotic, in absida vechiului altar, construit in prelungirea vechii biserici. Dupa spusele pastorului reformat de aici, edificiul ar fi avut la inceput doua turnuri, unul dintre ele fiind cel mai probabil distrus in ultima invazie a tatarilor din Transilvania, din jurul anilor 1660. In vechea sacristie a bisericii se afla fragmente din monumentele funerare ale mormintelor sapate in jurul lacasului de cult. Printre ele se afla si cateva care au apartinut familiei Kemeny, pe unul dintre ele fiind perfect vizibil numele Kemeny Ferencz, din anul 1881. Astazi, pe zidul sudic al lacasului de cult se pot vedea cateva statuete din perioada catolica a bisericii, alaturi de un vechi ceas solar. In interior se mai pastreaza elemente din arhitectura originala, precum porticul de la intrarea principala si de la cea laterala, cateva fragmente din baza unor arcade, precum si vechiul osuar, acoperit ulterior, osemintele fiind reingropate in curtea bisericii. "Istoria locului si a oamenilor de aici este intiparita in zidurile acestei biserici", spune pastorul Kun Atilla. (D.S.)
Fotografii: ZIUA de Cluj
Despre autor:
