Lectie de toleranta

Rusia se afla in ajunul a doua evenimente importante. Primul - implinirea a 1000 de ani de la prima atestare geografica a orasului Kazan - are menirea de a deveni un moment crucial in evolutia Rusiei. Al doilea - "Summitul 2005", ce se va desfasura la mijlocul lunii septembrie, la New York, cu participarea statelor membre ONU. Am evocat toate astea nu intamplator, cele doua evenimente fiind legate intre ele printr-un singur fir.
De-a lungul istoriei sale milenare, capitala Republicii Tatartsan, Kazan, amplasata la intretaierea drumurilor comerciale si culturale ale Rasaritului si Apusului, ale lumilor crestina si musulmana, s-a format ca centru a doua culturi, ortodoxa si islamica, devenind un exemplu rar de impletire armonioasa de liniste, pace interetnica si tendinte culturale.
O indelungata perioada istorica, Kazan ramane locul unde dialogul a doua civilizatii domina deasupra nerabdarii religioase si nationale, transformandu-se intr-una din fundamentele stabilitatii ruse si, intr-o anumita masura, in simbolul modelului de succes al structurii federale.
Multe generatii de musulmani ale Rusiei au contribuit la formarea civilizatiei islamice, la pastrarea si dezvoltarea ei. In acelasi timp, musulmanii din Rusia, traind secole de-a randul umar langa umar alaturi de rusi si de alte popoare, conlucrand cu ei in diferite domenii ale vietii, au contribuit la dezvoltarea economiei si culturii propriei lor patrii, la dezvoltarea traditiilor culturale si spirituale ale Rusiei, la consolidarea consensului interetnic si a tolerantei religioase. Aceste relatii de prietenie si respect reciproc constituie mandria rusa si o realizare comuna, pe care rusii au obligatia de a le proteja.
Dialogul si colaborarea fructuoasa dintre diferite confesiuni, inainte de toate dintre ortodoxie si islam, a constituit, timp de mai bine de o mie de ani, baza pentru dezvoltarea si imbogatirea culturii rusesti. Cooperarea dintre comunitatile ortodoxa si musulmana a constituit dintotdeauna in Rusia una dintre institutiile traditionale ale stabilitatii societatii.
Tatarstanul contemporan este una dintre cele mai mari regiuni ale Rusiei, cu o dezvoltare dinamica. Aici se folosesc peste 110 limbi. In capitala exista 153 de organizatii religioase, inclusiv 48 ortodoxe si 68 musulmane, functioneaza 23 de catedrale ortodoxe si 33 de hramuri, precum si institutii religioase ale altor confesiuni. De asemenea, activeaza numeroase institutii teologice de invatamant.
O trasatura distinctiva a relatiilor dintre stat si confesiuni o constituie formarea treptata a unui model legislativ, socio-politic si organizatoric, al relatiilor reciproce dintre stat si structurile religioase. Inca in februarie 1988, a fost creat un organ unic de coordonare in persoana Directiei Spirituale a Musulmanilor Republicii Tatarstan, care si-a asumat misiunea de a asigura stabilitate confesionala si de a sprijini institutiile musulmane. Au fost elaborate documente, care reflecta cele mai actuale dintre problemele relatiilor reciproce dintre organizatiile religioase si stat.
Pe acest fundal, nu trebuie pierdute din vedere chestiunile legate de raspandirea tendintelor islamice radicale, bazate pe o interpretare eronata a ideii wahhabismului si care, sub masca islamului, distrug, practic, criteriile traditionale, indemnand multi oameni sa puna, in constiinta lor, semnul egalitatii intre islam si terorism.
In republica s-a adunat un potential suficient pentru a opune o rezistenta adecvata acestui asediu al convingerilor pseudomusulmane, straine de islamul practicat in Tatarstan. Lupta cu terorismul international impune consolidarea eforturilor generale, indiferent de apartenenta nationala si religioasa. Astfel, experienta rusa demonstreaza convingator ca discutiile privind ciocnirea civilizatiilor, incompatibilitatea dintre islam si crestinism, despre aversiunea lor inevitabila nu sunt decat conjunctura politica, dezmintita de insusi mersul istoriei statului rus. Colaborarea seculara dintre musulmani, crestini, oameni de diferite credinte, a ajutat la imbogatirea reciproca a culturilor nationale ale diferitelor popoare, la formarea unei tolerante etnice si confesionale, la stiinta de a formula scopuri comune si de a le transpune impreuna in viata.
Nu ma indoiesc ca Summitul 2005, de la New York, va contribui la dezvoltarea eforturilor internationale in aceasta directie. Rusia este gata sa se implice activ in procesul de elaborare a unei strategii corespunzatoare. Stabilirea unui dialog constructiv si cointeresat dintre civilizatii ar fi, poate, unul dintre cele mai viabile raspunsuri la noile provocari si amenintari globale.
Agentia "Rusia la Zi"
Comentariu de Aleksandr Iakovenko, adjunctul ministrului rus de Externe, publicat de Rossiiskaia Gazeta

---

Despre autor: