Atentatele de la Londra si din Turcia au readus in prim plan vechile considerente, potrivit carora regimurile autoritariste sunt mai bine dotate decat cele democratice pentru lupta impotriva terorismului si ca atacurile de acest gen reprezinta pretul
Atentatele de la Londra si din Turcia au readus in prim plan vechile considerente, potrivit carora regimurile autoritariste sunt mai bine dotate decat cele democratice pentru lupta impotriva terorismului si ca atacurile de acest gen reprezinta pretul pe care il platim in schimbul libertatii. Pentru unii merita, pentru altii costul este prea mare.
Insa antecedentele demostreaza ca democratiile poseda arme mult mai eficiente de a lupta impotriva terorismului decat regimurile autoritariste. Intr-adevar, cand democratiile abandoneaza etica si cedeaza tentatiilor autoritariste, devin slabe.
Desigur, apelul logicii din spatele solicitarilor de a ne restrange libertatile este unul simplist: extremistii se folosesc de libertatile noastre pentru a-si pune in aplicare planurile criminale, asadar prevenirea abuzurilor asupra libertatilor implica restrangerea ariei acestora. Cu toate acestea, este eronata supozitia ca societatile deschise sunt mai permisive si vulnerabile la terorism decat cele care traiesc sub regimuri autoritariste.
Este adevarat, democratia si statul de drept nu ofera garantii de securitate absoluta. Garantiile de acest gen sunt o iluzie, in vreme ce respectarea libertatilor fundamentale si actiunile prompte de contracarare a terorismului reprezinta un instrument important pentru izolarea extremistilor si diminuarea legitimitatii acestora in ochii celor care s-ar putea identifica cu cauza lor.
In antiteza, reprimarea civililor si nediferentierea intre civili si infractori, caracteristice regimurilor totalitariste, ofera extremistilor conditii propice de recrutare prin discreditarea guvernului in fata unei parti importante a populatiei. O abordare nediferentiata a islamismului politic, care nu reuseste sa distinga intre cei care resping violenta si cei care recurg la teroare nu face decat sa faciliteze demersurile extremistilor, deoarece acestia ajung sa devina exponentii unor cauze care nu reflecta obiectivele lor adevarate.
Mai mult, cand vine vorba de lupta anti-terorista, democratiile sunt cu mult mai eficiente, atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere operational, in special in ceea ce priveste serviciile de informatii. Echivalentul acestora institutii din statele autoritariste sunt fie deosebit de centralizate, fie tind sa devina centre autonome ale puterii. In ambele cazuri, nu sunt supuse nici unui fel de control. Drept urmare, in timp, isi pierd abilitatea de a evalua critic propriile actiuni si erori.
Serviciile de informatii din climatele democratice dispun, de obicei, de mecanisme de control care sa limiteze abuzurile de putere si sa garanteze eficienta operatiunilor prin pedepsirea oficialilor de rang inalt, care nu isi indeplinesc atributiunile.
Raspunsul Europei la terorism este conditionat, mai intai de toate, de consolidarea serviciilor sale secrete astfel incat acestea sa detecteze si sa dezmembreze celulele teroriste, in acelasi timp respectand principiile de baza si procedurile standard. De asemenea, necesita o coordonare mai buna intre statele membre ale UE si aliatii si partenerii acestora.
Contracararea terorismului in conformitate cu principiul statului de drept trebuie sa reprezinte baza cooperarii europene cu statele nemembre, in special cu cele din jurul Marii Mediterane sau cu Pakistanul, contribuind, astfel, la intemeierea unei culturi a securitatii care sa duca la democratizare. La randul ei, aprofundarea democratiei reprezinta participare civica, inclusiv a grupurilor islamiste non-violente. Drepturile la exprimare libera si asociere pasnica trebuie aparate pentru cei care se simt marginalizati si indignati de actiunile care, in opinia lor - si a majoritatii europenilor, constituie o nedreptate la adresa palestinienilor, cecenilor si irakienilor.
In fine, combaterea extremismului bazat pe o anumita identitate necesita o capacitate mai mare de absorbtie a celor care traiesc in UE. O eventuala replica la terorism ar fi reafirmarea valorii principiului statului de drept asupra reprimarii arbitrare si a diversitatii, de altfel, o emblema a oraselor europene.
Nu putem - si, intr-adevar, nu trebuie - sa cedam in fata terorismului prin ridicarea de ziduri in interiorul si in jurul societatilor noastre. Cel mai bun raspuns la extremismul intolerant il reprezinta cultivarea unei societati pluraliste si deschise, care sa isi trateze membrii drept cetateni cu drepturi depline. Diversitatea a devenit parte integrala a Europei si, din acest motiv, a avut un astfel de impact asupra lumii. Protejarea acestei caracteristici este cea mai buna modalitate de a cinsti memoria victimelor terorii de la Londra, Sharm el-Sheik, Madrid, Casablanca sau New York.
Alvaro de Vasconcelos este directorul Institutului portughez de Relatii Internationale
Copyright: Project Syndicate, 2005 www.project-syndicate.org

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.