Sigur, stim, din iunie pana-n septembrie (octombrie?) nu se face teatru in Romania. Dar, de ceva vreme, cei care-si petrec serile verilor noastre ciudate pe terasa bucuresteana de la Green Hours au invatat ca Teatrul LUNI e o exceptie: acolo se joaca
Sigur, stim, din iunie pana-n septembrie (octombrie?) nu se face teatru in Romania. Dar, de ceva vreme, cei care-si petrec serile verilor noastre ciudate pe terasa bucuresteana de la Green Hours au invatat ca Teatrul LUNI e o exceptie: acolo se joaca teatru 12 luni pe an. Iar anul acesta la moda sunt Bonnie si Clyde.
De fapt, se numesc Porculica (Pig) si Scrofustina (Runt), sunt pe cale sa-mplineasca 17 ani, s-au nascut aproape in acelasi timp, in acelasi spital, si de-atunci isi petrec viata impreuna, o viata in raspar cu lumea careia ar fi oricand gata sa-i dea foc. Textul e scris de Enda Walsh, regizat de Peter Kerek, in scenografia Alinei Herescu si jucat de Marius Manole si Alina Berzunteanu; acum patru ani, a fost ecranizat de Kristen Sheridan; e, in profunzimile lui, un cocktail exploziv de sexualitate care rabufneste brusc, frustrari adolescentine si violenta a marginalizatilor sociali. La Green Hours, e o feerie de energie actoriceasca, minimalism si rasfat de lumini (ceea ce intr-un spatiu ca Teatrul LUNI nu e menit sa se vada prea des). E o joaca-jucarie pe teme care, spuse altfel si puse intr-un alt context, au dat altdadata "Chip de foc" al lui Mayenburg.
Numai ca prima regula in teatrul alternativei noastre cotidiene: cand te joci, joaca-te pana la capat, nu lasa spectatorul sa croseteze singur mai departe dupa ce i-ai dat andrelele conventiei. Asa incat daca, pentru pata de culoare si mai buna comunicare cu publicul, actorii vorbesc cu accent moldovenesc, ar cam trebui s-o faca tot timpul si, ca sa zic asa, "pe bune"; altfel, multa interactivitate, desi se putea si fara, si un text grav spus intr-un limbaj teatral direct accesibil, ca o ploaie usoara de vara dupa intunericul unor nori grei.
Actorii isi joaca la randu-le adolescenta aproape "pe bune", cu verva unei limbi ca o hemoragie, o revarsare a preaplinului unei varste care nu se poate autocontine, incercand sa acopere prin limbaj intregul univers al vietii lor cotidiene, redus la minimul de mijloace al Teatrului LUNI.
Scrisa de un irlandez acum aproape 10 ani, "Disco Pigs" a fost jucata in 2004 la Avignon, in regia artistului invitat al acelei editii, germanul Thomas Ostermeir, intr-o montare de maxima cruditate si violenta, iar spectacolul de la Green Hours este premiera lui romaneasca.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.