Puzderie de mese rotunde, simpozioane, conferinte si dezbateri pe doua teme extrem de delicate, complexe si greu de rezolvat: "Romanii de Pretutindeni" si "brand-ul de natiune". O dezbatere despre "brand", sub genericul serios, dar cam la "misto", "
Puzderie de mese rotunde, simpozioane, conferinte si dezbateri pe doua teme extrem de delicate, complexe si greu de rezolvat: "Romanii de Pretutindeni" si "brand-ul de natiune". O dezbatere despre "brand", sub genericul serios, dar cam la "misto", "Cum ne vindem tara", a adunat sub auspiciile Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (exista si asa ceva !) multa lume buna, atat din zona societatii civile, cat si reprezentanti ai Guvernului, Presedintiei, agentii de publicitate, reprezentanti mass-media si ai unor institutii de cultura, fara sa se ajunga la o concluzie palpabila si un rezultat concret. Multe vorbe inteligente si frumoase ramase in stadiul bunelor intentii. Sigur ca vor mai urma puzderie de mese rotunde, simpozioane, conferinte si dezbateri pentru a gasi/a inventa o magica emblema care sa ridice "cota de piata "si sa mai coloreze imaginea, de atatea ori voalata, daca nu cliseizata si supusa stereotipurilor de tot felul a realei, "fascinantei si eternei Romanii". Cum sa-i facem pe strainii care ne cunosc superficial ca nu suntem chiar atat de rai sau hoti, cum sa-i convingem ca Romania este realmente o minune pentru cei care au curiozitate si timp s-o cunoasca mai bine? Nu punem la socoteala rauvoitorii si pe cei care, orice am face, ne stampileaza dupa capul si mintea lor stramba. Tot vorbim de campanii, de programe, de strategii, de firme de lobby - in ultimele zile s-a utilizat cuvantul acesta precum semintele de floarea soarelui la un meci de fotbal incheiat cu scorul de zero-zero -, firme de advertising, analisti si programatori, graficieni, experti de tot soiul. In fine, numai oameni de bine. Si nimic. Ce sau cine sa reprezinte ROMANIA cand spunem ROMANIA? Romania ar fi tara lui Dracula, dar e o prostie sa fortam ceva ce nu este nici real si nici adevarat. Nadia Comaneci si Gheorghe Hagi sunt trecatori, gloria lor, ca si a lui Ilie Nastase si Tiriac este supusa eroziunii timpului, dincolo de marile lor performante si popularitatea lor internationala. Ar mai ramane Enescu si Brancusi, dar cum sa-i "vizualizam" ca sa devina emblematici pentru intregul numit Romania?
Si atunci?
Incercam sa avansam, cu timiditate si voce scazuta, pentru ca s-ar putea sa fim trimisi "la plimbare" cu o agresivitate neasteptata prin prisma lui "Ia te uita, bre, cin' s-a gasit!", o mica sugestie-propunere: "brand"-ul atat de cautat pentru Romania sa fie chiar ...ROMANIA. Adica noi insine, cu bune si rele si intr-o perspectiva optimist - pozitiva, cat mai putine rele. Nu e nici macar greu sa ne schimbam, asa, fiecare dupa puterile si mintea lui, ca "imaginea" asta de care ne tot plangem/vaicarim (de parca ar trebui sa vina nemtii si sa ne invete ce stiam de la bunici: ca nu se arunca gunoaie oriunde si peste tot, ca nu e frumos sa pui mana pe ce nu este al tau, ca nu e igienic sa scuipi sau sa vorbesti nepoliticos si tot asa). "Brand"-ul nu este doar o imagine cu "canguri" (Australia) sau "bere/carnati" (Germania) - exemplele se pot multiplica prin simbolurile, dar si cliseele si stereotipurile bine fixate si adanc inradacinate. "Norvegia-Tara Fiordurilor" sau "Finlanda - Tara celor 20.000 de lacuri", rusii se pricep la vodca si grecii utilizeaza ulei de masline atunci cand nu te pacalesc in afaceri, italienii sunt prea vorbareti si fustangii (de parca uzinele "Fiat" si "Pirelli" nu ar fi tot in Italia !) functioneaza multe "imagini" despre o natiune sau alta, unele mai apropiate de realitate, altele complet fanteziste.
Noi ce sa facem ? Sa credem in noi insine si in propriile valori! Nici mai mult, sarind calul, nici mai putin, utilizand capra vecinului. Suntem ceea ce suntem si vom fi ceea ce chiar vrem sa devenim: simplu ca O.K. Altfel o sa aruncam, ca si pana acum, banii de pomana pe fel de fel de proiecte. Daca reusim sa dovedim ca nu suntem o natiune corupta, ca nu suntem doar hoti si lenesi, ci chiar muncitori si buni specialisti fara sa ne viziteze saptamanal Traian Basescu la Maracineni - oare de ce nu se scot pe piata tricouri, pixuri, insigne, chiar nu mai sunt negustori, deja Maracinenii au ajuns un "produs de piata", cum de nu se fac mititei "Maracineni", mare minune daca McDonald nu va lansa rapid menu-ul "Maracineni", cu cartofi prajiti "pe sest" si ketch-up "Heinz" cu aroma de tuica de Buzau ("Ce faceti, mai, voi aici ?", "Lucram la "brand"-ul de natiune, Domnule Presedinte, nu luati o maracinica cu noi?") atunci toata lumea ne va aprecia si ne va iubi asa cum sugera si politologul Tanase Constantin: "Davai ceas, davai mosie, haraso tovarasie!"
"Romanii de pretutindeni", cu uriasul lor potential, nevalorificat cum se cuvine, ar putea fi cei mai mari sustinatori ai "brand"-ului ROMANIA. Ei chiar sunt, pentru ca traind in afara tarii stiu sa aprecieze ceea ce noi depreciem zilnic: propria noastra imagine. Eu, Tu, El, Ea = NOI. Geaba punem nu stiu ce emblema (urs, vultur, bour sau tractor, nu mai stim cine pomenea de uzinele "Skoda" sau berea de "Plzen" pentru cehi...) daca nu reusim sa schimbam mentalitatile si sa nu ne mai dusmanim singuri cu o ura de care nu beneficiaza nici macar dusmanii nostri. Nimic nu este greu si nici foarte complicat daca ne dorim cu adevarat sau ne ajunge cutitul la os ! Intrarea in Uniunea Europeana, cu toate costurile, "Eu ce am de castigat?", ar putea coagula intreaga suflare romaneasca, astfel ca realitatea sa coincida cu imaginea pentru care tot cautam farduri si produse cosmetice. In loc sa schimbam alimentatia si modul de viata sa operam unde e mai greu: mentalul colectiv. Al altora si, mai ales, al nostru. Parca-i vedem pe consilierii dlui Tariceanu studiind cu atentie piramida lui Atkins si facand la Snagov proiecte de felul "petrol contra hrana" pentru a ne imbunatati "look"-ul.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.