Legea Talionului din Kosovo

Jeton Mehmeti, de sapte ani, sta plictisit langa soba cu lemne din casa sa din Llausa, localitate situata la 25 de kilometri nord de Pristina, capitala provinciei Kosovo. Nu poate iesi sa se joace afara din cauza conflictului sangeros dintre familia sa si familia Jonuzi, care locuieste la 300 de metri distanta.
A trecut mai bine de un an de cand membrii familiei Mehmeti nu au mai iesit din casa. Acest conflict a inceput dupa ce fratele lui Jeton, Besim, l-a impuscat mortal pe sotul surorii sale, Selatin Jonuzi. Tatal lui Jeton, Shahin, se teme ca daca baiatul ar iesi din casa, vecinii l-ar impusca.
Acest razboi intre familii isi are originea in Canonul lui Leki Dukagjini, un cod de legi medieval dupa care inca se judeca crimele din razbunare comise in Albania si Kosovo.
Teoretic, codul interzice uciderea copiilor, dar practic, daca se interpreteaza textul, se poate spune si ca cei tineri pot fi tinta razbunarilor. Este de asemenea interzis sa fie omorate femei sau batrani, bolnavi mintali sau pe oricine care se afla in vecinatatea unei biserici sau moschei.
Curtea casei familiei Mehmeti, inconjurata de un gard de chirpici, este singurul loc unde isi permit sa se miste liber baiatul si barbatii din familie. Sistemul de legi care guverneaza viata familiei este, in teorie, cel modern, elaborat si supravegheat de administratia Natiunilor Unite, responsabila de guvernarea provinciei Kosovo.
Dar chiar daca acest sistem legal nou chiar functioneaza, el este la concurenta cu codul lui Leke, in domenii cum ar fi onoarea familiei. Atunci cand este vorba despre crime, prevederile canonului sunt foarte precise. Familia unei persoane care a fost ucisa este obligata sa elimine un membru barbat al familiei ucigasului. "Sangele se plateste cu sange," se afirma in canon.
Aceste reguli au ca si consecinta uciderea tuturor barbatilor dintr-o familie. Barbatii din familia responsabila de crima isi pot parasi casa doar daca familia victimei le da o garantie de siguranta cunoscuta sub denumirea de "besa". Fara aceasta, trebuie sa ramana ascunsi sau risca sa fie ucisi.
Reguli medievale
Florim Qarolli, un student la drept, afirma ca acest canon era considerat avansat la vremea sa, avand in vedere ca in Evul Mediu, in regiune, nu existau alte legi. "Sistemul a luat nastere din dorinta de a limita numarul crimelor," explica el. Chiar si acum, dupa secole, isi mentine inca puterea. Prevederile sistemului juridic oficial ajung cu greu in multe regiuni, in special in cele izolate din munti sau in zonele subdezvoltate. "In anumite zone din Kosovo sunt aplicate aceste cutume mult mai mult decat legea oficiala," declara Tome Gashi, avocat din Pristina.
Sunt putini oficialii internationali care sunt dispusi sa vorbeasca despre puterea pe care inca o mai are canonul. Oficialii locali refuza si ei sa comenteze.
Cativa activisti din Kosovo sunt dezamagiti de faptul ca aceste conflicte continua sa afecteze societatea rurala. In 1989, ei au infiintat o comisie formata din voluntari care a incercat sa impace familiile implicate in conflicte sangeroase. Au descoperit 2000 de astfel de conflicte in doi ani. Dar multe familii au cooperat doar cat Serbia a guvernat Kosovo si albanezii se opuneau regimului de la Belgrad. Dupa conflictul din 1999, cand Serbia a incetat sa guverneze provincia, conflictele au reinceput sa apara.
Fadil Maloku, profesor de sociologie la Universitatea din Pristina, spune ca noul sistem juridic nu a fost acceptat de prea multe persoane. "Nu se potriveste cu normele traditionale, asa ca multi oameni se intorc la vechile cutume," explica el.
In cazul familiei Mehmeti, micul Jeton ramane in pericol deoarece familia Jonuzi nu le-a acordat "besa", adica siguranta ca daca ies din casa nu li se va intampla nimic. Membrii familiei se tem ca familia Jonuzis doreste razbunarea chiar daca doi dintre fratii lui Jeton au fost arestati pentru crima. Ca urmare, cele doua surori ale familiei, Valdete si Shqipe, trebuie sa munceasca pentru a-si proteja barbatii. Ele taie lemne pe un munte din apropierea satului si il vand in orasul Besiana. Au varsta la care ar trebui sa se duca la scoala, dar nu se pot duce deoarece trebuie sa isi intretina familia.
La trei sute de metri mai incolo, familia victimei nu simte nici un pic de mila pentru vecinii sai. Bislim Jonuzi, fratele decedatului Selatin, spune ca nu va ierta niciodata uciderea fratelui sau, avand in vedere ca a fost ucis in propria curte. Familia Mehmeti a trimis multi emisari la familia Jonuzi pentru a cere iertare, insa totul a fost in van. "I-au refuzat pe toti cei pe care i-am trimis si acum nu avem nici o besa," spune Shahin Mehmeti.
Asa ca, la cinci ani dupa terminarea razboiului si dupa ce Kosovo a intrat sub administrare internationala, un baiat de sapte ani nu se poate duce la scoala pentru ca fratele sau si-a ucis cumnatul.
Jeton Musliu este reporter la cotidianul Express si Bajram Lani lucreaza la cotidianul Epokaere din Kosovo. Traducere de Madalina Gavrila
Copyright Institute for War and Peace Reporting

---

Despre autor: