Mihai Stanisoara: "Romania s-a expus unor noi riscuri"

Presedintele Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor, deputatul PD Mihai Stanisoara, ne-a acordat in exclusivitate un interviu pe marginea recentelor atentate teroriste din Europa si Egipt. Temerea multor romani ca terorismul nu ne va ocoli nici pe noi este una dintre problemele abordate in interviu.
Domnule Stanisoara, care ar trebui sa fie modul de actiune al serviciilor de informatii in fata amenintarii teroriste?
"Succesele" atentatorilor din ultima perioada, dar nu numai, releva faptul ca nici un stat, indiferent de pozitia sa geografica, nu este ferit de amenintare. Iar in conditiile in care orice locatie, orice obiectiv civil si orice persoana sunt o posibila tinta este evident ca accentul nu mai poate fi plasat pe protejarea obiectivelor, ci pe identificarea din timp a persoanelor si gruparilor care reprezinta un pericol. In acest context, atentia autoritatilor specializate se redirectioneaza catre prevenirea mai degraba decat combaterea amenintarilor, ceea ce face ca rolul serviciilor de informatii in asigurarea securitatii unui stat sa creasca corespunzator.
Ajungem astfel in fata unei dileme actuale: cum pot serviciile de informatii sa identifice corect si in timp util amenintarile teroriste, fara a aduce grave incalcari drepturilor si libertatilor democratice fundamentale ale cetatenilor. Cetatenii asteapta de la institutiile statului in general, de la serviciile de informatii in particular, sa poata preveni producerea unor evenimente tragice de genul celor recente din Londra sau Sharm el-Sheikh.
Institutiile insarcinate cu responsabilitatea asigurarii securitatii nationale si a sigurantei cetatenilor sunt puse in fata unei sarcini extrem de dificile: pe de o parte li se cere sa ofere protectie impotriva unui inamic anonim, care se pierde, se camufleaza in restul populatiei, care nu raspunde in fata nimanui si mai ales care poate actiona discontinuu, in conjuncturi care il avantajeaza. Atentatele din New York si, mai recent, cele din Londra au dovedit ca realizatorii atacurilor erau cetateni ai statelor respective, de o alta nationalitate este adevarat, dar rezidenti in statele respective de un numar considerabil de ani si persoane care aveau o viata sociala si profesionala aparent normala.
Cum vor putea fi evitate eventuale incalcari ale drepturilor fundamentale in activitatea serviciilor?
Imperativul protejarii unor drepturi si libertati democratice fundamentale nu si-a redus cu nimic importanta si relevanta. Libertatea religiei, nediscriminarea, dreptul la viata privata, protejarea initimitatii, dreptul la un proces corect - sunt azi la fel de importante si acum, ca si inainte ele reprezinta limite pe care nici serviciile de informatii nu le pot incalca. Esenta sarcinii serviciilor cu responsabilitati in asigurarea securitatii nationale si a sigurantei cetatenilor este sa protejeze statul si interesele acestuia in fata oricarei agresiuni, dar mai ales sa protejeze cetatenii si modul lor de viata in fata oricaror actiuni adverse. Dilema serviciilor de informatii, a autoritatilor in general, este cum pot sa asigure protectia fara a aduce atingere tocmai acelor valori pe care incearca sa le protejeze.
Romania, ca de altfel toate statele democratice, se confrunta si ea cu aceasta problema a necesitatii echilibrarii imperativului asigurarii protectiei statului si a cetatenilor versus respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti fundamentale. Asumandu-si rolul si responsabilitatile de partener euroatlantic, Romania s-a implicat activ in campania globala de combatere a terorismului, expunandu-se astfel unor noi riscuri. In acest context, sistemul national de securitate in general, dar mai ales componenta sa de informatii, trebuie adecvata noilor riscuri si amenintari din mediul de securitate, atat la nivel intern, cat si international.
Ce modificari se impun pe agenda serviciilor de informatii, in special cele romanesti?
In opinia mea, ca parlamentar, dar si ca simplu cetatean, piatra de temelie a oricarui demers in acest sens consta in crearea unui cadru legislativ coerent, care sa puna la dispozitia serviciilor din sistemul de securitate mecanismele de care acestea au nevoie pentru a-si indeplini atributiile. Dar atentie, fara insa a le permite sa actioneze discretionar si nesupravegheat! Esenta instituirii acestui cadru legal este crearea unui sistem echilibrat intre atributiile si competentele acordate serviciilor de securitate si parghiile prin care restul puterilor in stat se pot asigura ca acestea isi desfasoara legal activitatea. Bineinteles, in primul rand respectand drepturile si libertatilor cetatenilor. Odata intrati in NATO, trebuie sa intelegem ca serviciile noastre se supun si ele unor reguli stricte, valabile in spatiul euroatlantic.
Doar pornind de la restabilirea increderii putem incepe sa construim relatia dintre serviciile de securitate si cetateni. Increderea cetatenilor ca serviciile actioneaza in spiritul si litera legii si implicit in interesul lor si increderea serviciilor ca pot conta pe colaborarea cu buna credinta. E un subiect mai sensibil la noi in Romania acela al colaborarii simplilor cetateni, dar in privinta amenintarii teroriste, informatii venite dinspre populatie pot salva viata unor oameni nevinovati.

---

Despre autor: