Lansarea Discovery s-a amanat

NASA a anuntat, ieri, amanarea lansarii prevazute in aceeasi zi a navetei spatiale americane Discovery, pentru o durata nedeterminata, ca urmare a unei probleme tehnice la alimentarea cu carburant. NASA a luat aceasta decizie ca urmare a timpului necorespunzator de functionare a unei alimentari ce ar fi putut lipsi naveta de deplina sa putere in timpul fazei de ridicare, a explicat purtatorul de cuvant al NASA, George Diller.
La randul sau, seful NASA, Michael Griffin a estimat ca o noua tentativa de lansare a navetei spatiale americane Discovery nu ar fi posibila inainte de luni, fara sa garanteze ca lansarea va interveni la aceasta data. Lansarea "nu va avea loc inainte de luni", a declarat el, subliniind ca data de lansare va depinde de examinarea datelor tehnice ce au condus la amanarea lansarii navetei, initial prevazuta miercuri. NASA a luat aceasta decizie de amanare a lansarii ca urmare a proastei functionari a unui captator asupra unei alimentari in hidrogen ce ar fi putut lipsi naveta de deplina sa putere in timpul fazei sale de ridicare.
La originea motivului amanarii s-ar afla un senzor defect aflat la bordul navetei. O reusita a incercarii de miercuri, prima zi a ferestrei de lansare care se inchide la 31 iulie, ar fi marcat inceperea primei misiuni spatiale de la dezastrul navetei Columbia, care s-a dezintegrat la intrarea in atmosfera terestra in urma cu doi ani si jumatate.
Ghinion
La randul sau, Wayne Hale, adjunctul managerului navetei a declarat ca "nu vom fi in nici un caz pregatiti pentru lansarea navetei mai devreme de sambata. Vom analiza datele tehnice pana ce vom reusi sa rezolvam problema". NASA a precizat ca senzorul defect indica un nivel scazut in interiorul rezervorului extern, chiar daca acesta fusese umplut cu combustibil cu cateva ore inainte. "Vom avea nevoie de timp pentru a intelege ce trebuie sa facem pentru a remedia situatia", a declarat George Diller, purtatorul de cuvant al NASA. "Exista o foarte mare dezamagire in randul personalului de la centrul de control si de la locul lansarii. Toata lumea se astepta ca naveta sa fie lansata" miercuri, a precizat el.
Membrii echipajului se aflau deja la bordul navetei in momentul in care lansarea a fost amanata. Mai multe nereguli au fost inregistrate in cele 24 de ore de dinaintea lansarii navetei Discovery. Miercuri dimineata, informatiile privind starea vremii sugerau ca lansarea ar putea fi amanata din cauza conditiilor nefavorabile, in timp ce reparatiile facute in cursul diminetii la un dispozitiv de incalzire al navetei a determinat amanarea cu cateva ore a umplerii rezervoarelor cu combustibil.
In cursul zilei de marti, o bucata de plastic de la una dintre ferestrele navetei a cazut si a deteriorat, in zona cozii navetei, doua placi ale stratului de izolare care au trebuit inlocuite. Cu toate acestea, senzorul defect a fost cel care a determinat amanarea lansarii cu circa trei ore inainte ca aceasta sa aiba loc. Senzorul respectiv era utilizat la monitorizarea hidrogenului lichid din interiorul rezervorului, el comandand oprirea motoarelor navetei in cazul in care detecta un nivel insuficient de combustibil. Unul dintre controlorii lansarii a declarat ca dispozitivul defect era "cel care monitorizeaza nivelul scazut al combustibilului si care face parte dintr-un set de patru senzori dintre care doi trebuie obligatoriu sa functioneze".
Planul de zbor
Echipajul inainte de decolare In momentul lansarii, naveta spatiala Discovery va trebui sa atinga orbita in opt minute si 40 de secunde, avand o viteza de aproape zece ori superioara celei a unui glont. Cu sase secunde inaintea lansarii, cele trei motoare ale navetei se aprind si le urmeaza apoi motoarele de impingere, ansamblul furnizand o propulsie de 3.538 de tone, care permite navetei sa treaca in cateva minute de la zero la 28.968 de kilometri pe ora, viteza necesara pentru inserarea pe orbita. Naveta, motoarele de impingere si rezervorul extern plin, cantaresc 2051 de tone. Ansamblul are nevoie de opt secunde pentru a atinge viteza de 160 de kilometri pe ora, iar in mai putin de un minut atinge deja 1600 de kilometri pe ora. La sfarsitul a doua minute, in timp ce naveta atinge o altitudine de 45 de kilometri si are o viteza de 4800 de kilometri pe ora, cele doua motoare de impingere, golite de pulberea de aluminiu si percloratul de amoniu pe care le contineau, se detaseaza si cad in oceanul Atlantic. Viteza lor este incetinita de parasute si sunt recuperate de navele NASA, la mai mult de 200 de kilometri departare de coasta Floridei. Cele trei motoare ale navetei raman aprinse timp de opt minute si 40 de secunde de la ascensiune, arzand 1,89 milioane de litri de carburant provenind de la rezervoarele de culoare portocalie. Naveta consuma echivalentul continutului unei piscine de talie medie, la fiecare 25 de secunde. Carburantul acesteia este format din hidrogen lichid (mentinut la minus 252 de grade Celsius) si oxigen lichid, amestecul putand atinge temperatura de 3315 ceea ce da nastere unor spirale in jurul navetei la decolare. Ajunsa pe orbita, motoarele sunt oprite si naveta calatoreste cu opt kilometri pe secunda, rezervorul este detasat si cade in atmosfera, unde se dezintegreaza deasupra Pacificului. Naveta nu cantareste mai mult de 121,5 tone si consuma aproximativ 1.600 de tone de carburant pentru a atinge orbita. Aproximativ 35 de minute mai tarziu, doua motoare mici, folosite pentru manevre pe orbita, situate la dreapta si la stanga portiunii terminale a navetei, se aprind timp de circa trei minute, iar naveta urca, pentru a se pregati sa se alature Statiei spatiale internationale. (D.M.)

---

Despre autor: