Curtea Constitutionala lasa PSD sa astepte

Daca a fost sau nu constitutionala asumarea raspunderii Guvernului pe Legile proprietatii si justitiei, vom afla abia saptamana viitoare.
Curtea Constitutionala a amanat, ieri, pentru data de 6 iulie examinarea contestatiei depuse de PSD dupa ce cabinetul a cerut Parlamentului sa-i acorde increderea pentru reforma justitiei si proprietatii. Decizia a fost luata dupa ce Guvernul a solicitat mai mult timp pentru formularea unui punct de vedere pe aceasta tema.
PSD a contestat la Curtea Constitutionala pachetul de legi privind proprietatea si reforma justitiei, invocand incalcarea - in cadrul asumarii raspunderii guvernamentale de catre Cabinetul Tariceanu - a articolului 114 din Constitutie, care prevede faptul ca raspunderea este angajata pentru un act normativ, si nu pentru un pachet de legi.
Potrivit Mediafax, jurisprudenta Curtii Constitutionale releva ca o sesizare similara - formulata in 3 aprilie 2003, de catre grupul parlamentar al PRM din Camera Deputatilor - a fost respinsa. PRM sesiza atunci Curtea Constitutionala in legatura cu neconstitutionalitatea asumarii raspunderii pe pachetul de legi anticoruptie - format din 17 acte normative - de catre Guvernul Nastase. PRM invoca neconstitutionalitatea adoptarii prin asumarea raspunderii guvernamentale a acestui pachet de legi, deoarece era vorba de mai multe legi, nu doar de una singura si, astfel, s-ar fi incalcat articolul 113 din Constitutie.
Membrii Curtii Constitutionale urmeaza sa ia in discutie si sesizarea magistratilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) cu privire la initiativa de modificare a actualului cadru legislativ privind reforma justitiei. Sectiile Unite ale ICCJ au stabilit, in 3 mai, printr-o decizie, ca initiativa de modificare a actualului cadru legislativ privind reforma justitiei este inoportuna si ca proiectele de legi contravin Constitutiei si principiilor independentei si inamovibilitatii judecatorului.
Modificarile substantiale continute de proiectele de legi referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti si a Ministerului Public si in statutul magistratilor sunt de natura a contura in dimensiuni diferite, neadecvate, principiul independentei judecatorului, au mai sustinut judecatorii ICCJ. Prin proiectele in discutie se introduc discriminari in ceea ce priveste accesul la profesia de judecator si procuror, ori la functiile de conducere din magistratura, incalcandu-se dispozitiile imperative ale actelor internationale la care Romania este parte, au mai spus ei. In sfarsit, proiectele in discutie nu sunt corelate cu legislatia in vigoare - ca terminologie si chiar institutional - si nici nu sunt concordante cu prevederile din strategia pentru reforma adoptata in scopul aplicarii legilor reformei in justitie ce au intrat deja in vigoare, au mai aratat magistratii ICCJ. Potrivit Constitutiei, "in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale".

---

Despre autor: