O conferinta de presa anuntata de Ministerul Finantelor pentru a lamuri anumite aspecte negociate in ultimele saptamani de autoritati cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) nu a facut altceva decat sa abata o ceata si mai groasa asupr
O conferinta de presa anuntata de Ministerul Finantelor pentru a lamuri anumite aspecte negociate in ultimele saptamani de autoritati cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) nu a facut altceva decat sa abata o ceata si mai groasa asupra acestui subiect. Pana in acest moment cert nu este decat un singur lucru: s-a convenit asupra unei scrisori suplimentare care completeaza acordul de supraveghere preventiva incheiat in vara anului trecut cu FMI. Ce contine, insa, scrisoarea, ce conditionalitati trebuie indeplinite de Romania pentru ca documentul sa intre in discutia institutiei financiare internationale si sa fie aprobat de aceasta este, insa, alta poveste. Sau o poveste. Ministrul Finantelor, Ionut Popescu, a aratat, ieri, ca nu a "inventariat" aceste conditionalitati. Ciudat pentru un negociator-sef in relatia cu Fondul Monetar, care a stat zile in sir la masa tratativelor. Daca pentru anul in curs, ministrul Finantelor a dat cateva amanunte despre angajamentele asumate in negocieri, despre anul viitor s-a limitat sa afirme numai ca detalii fiscale vor fi cunoscute si prezentate dupa aprobarea strategiei fiscale pe termen mediu (3-4 ani), care va fi elaborata de specialistii romani in aceasta vara si va cuprinde eventuale majorari sau diminuari de taxe si impozite. Pe de alta parte, un comunicat comun al Guvernului, Bancii Nationale si FMI precizeaza, insa, foarte clar, ca scrisoarea suplimentara "subliniaza" politicile economice si fiscale din perioada 2005-2006. Politici fiscale inseamna taxe si impozite, deci ceva s-a stabilit in acest sens si pentru anul viitor. Ministrul Finantelor spune, insa, ca nici macar majorarea TVA de la 1 ianuarie 2006, anunt care a tinut capul de afis in ultimele zile, nu este prevazuta in memorandumul cu Fondul. Ea este, potrivit ministrului, doar o ipoteza de lucru, desi, in urma cu numai doua zile, acelasi oficial arata, pentru BBC, ca "probabil" acest impozit va fi majorat la anul cu doua - trei puncte procentuale pentru a tempera cresterea consumului. "Nu exista o decizie luata in acest moment referitor la cresterea TVA. Ne vom consulta cu specialistii din cadrul Centrului Roman de Politici Economice, cu experti externi si, bineinteles, vom analiza si politic o astfel de masura", a precizat ministrul Popescu. Pe de alta parte, ministrul arata ca, personal, el crede ca cei de la FMI si-ar dori majorarea TVA. O certitudine este, potrivit afirmatiilor sale, faptul ca Romania are nevoie de mai multe venituri la buget pentru a realiza proiecte de infrastructura, pentru cofinantarea proiectelor derulate cu bani de la Uniunea Europeana dar si pentru ca, incepand din 2007, sa-si poata plati contributiile care ii revin din calitatea de membru al UE. Nici atunci cand a fost intrebat cu cat vor scadea contibutiile sociale anul viitor ministrul Finantelor nu a fost mai generos in raspunsuri. El a aratat ca pana in 2008 acestea se vor reduce cu 9 sau 10 puncte procentuale, iar in 2006 cu doua sau trei puncte. Singurul anunt al ministrului pentru 2006 este cel referitor la deficitul bugetar care nu trebuie sa depaseasca 0,5% din PIB. Revenind la afirmatiile venite dinspre Guvern si la cele ale ministrului referitoare la politica fiscala pentru 2006, ceva nu se potriveste. S-a stabilit ceva, s-au subliniat politicile fiscale pentru 2005 - 2006, asa cum sustine Guvernul, sau nu s-a stabilit nimic pentru anul viitor, asa cum spune ministrul Popescu? In aceste conditii, cine minte?
Potrivit finantistului-sef, scrisoarea suplimentara de intentie urmeaza sa intre in discutia conducerii FMI la sfarsitul lunii august. Pentru 2005, autoritatile au promis Fondului disponibilizari, limitari de salarii si inghetari de posturi pentru realizarea unui deficit bugetar de 0,74% din PIB. Astfel, ministrul Ionut Popescu a exemplificat ca vor fi disponibilizati aproximativ 7000 de mineri, "multi pe cale naturala sau multi care pleaca la cerere avand in vedere compensatiile acordate". Singurele cresteri de personal vor fi aprobate pentru domenii care au legatura cu integrarea europeana.
De asemenea, pentru restul anului nu vor mai fi acordate nici un fel de sporuri salariale in afara celor deja prevazute de lege. Nici majorarea salariala de 6% prevazuta a fi acordata bugetarilor in octombrie se pare ca nu se va mai acorda. Printre angajamentele negociate cu FMI pentru acest an se mai numara majorarea preturilor la gazele naturale din productia interna la 110 dolari pe mia de metri cubi la 1 octombrie si a pretului national de referinta la energia termica cu 20%, la aproape un milion de lei pe gigacalorie. Tintele macroeconomice pentru acest an sunt deficit bugetar - 0,74% din PIB, deficit de cont curent - la 7,75% din PIB, crestere economica - 6%, si o rata a inflatiei de 7,5%, cu 0,5 puncte peste prognoza initiala.
Pe de alta parte, potrivit ministrului Finantelor, in Romania nu va mai fi majorat nici un impozit in acest an. Ministrul Finantelor a dat ca sigura mentinerrea actualei cote unice, de 16%, si anul viitor. Mai mult, el a precizat ca introducerea cotei unice va determina, pana la sfarsitul anului, pierderi la buget de aproximativ 10.000 de miliarde de lei, mult mai scazute fata de estimarile initiale ale FMI, care indicau o cifra de aproximativ 30.000 de miliarde de lei. Ionut Popescu a aratat si faptul ca, in primele 4 luni ale acestui an, introducerea noului sistem de impozitare a creat aproximativ 150.000 locuri de munca, dublu fata de aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit acestuia, mare parte din aceasta cifra reprezinta locuri de munca care au iesit la suprafata din economia gri.
Conditiile de acordare a creditelor vor fi regandite
Pe langa eventuala majorare a TVA, autoritatile au in vedere si alte masuri de temperare a consumului. Ministrul Ionut Popescu a anuntat, ieri, ca se are in vedere diminuarea gradului pana la care un beneficiar de credit se poate imprumuta, raportat la totalul veniturilor sale. Mai exact, este vorba despre reducerea ponderii ratei lunare in venitul total al beneficiarului unui credit. Aceasta pondere a fost deja redusa, la inceputul lui 2004, de la 50% la 30% pentru creditele de consum si la 35% pentru cele ipotecare. "Creditul de consum si cel ipotecar vor creste in continuare. Ceea ce vrem noi este sa mai temperam ritmul de crestere. Cererea mare se duce in produse de import, fapt care afecteaza balanta comerciala, respectiv deficitul de cont curent", a precizat ministrul Finantelor. Popescu a adaugat ca decizia privind nivelul maxim pe care-l va putea reprezenta rata lunara de rambursat in totalul veniturilor imprumutatului revine Bancii Nationale a Romaniei. La randul sau, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, ne-a declarat ca banca centrala are un proiect de "regandire a conditiilor de acordare a creditelor de consum si ipotecare" ca urmare a discutiilor cu FMI. El a precizat, insa, ca acest proiect va fi analizat si supus aprobarii Consiliul de Administratie al BNR. De altfel, cresterea accentuata de deficitului de cont curent si nevoia de a continua procesul dezinflationist sunt principalele motive pentru care Romania trebuie sa se incadreze si in acest an si in anul urmator intr-un deficit bugetar redus.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.