Agricultura de performanta cu bani putini

Fondurile destinate agriculturii au incins spiritele oficialilor de la Bruxelles. Situate pe pozitii adverse, Marea Britanie si Franta reprezinta cei doi poli in jurul carora s-au coagulat punctele de vedere. Astfel, Anglia sustinuta si de alte tari, precum Olanda, Suedia si Finlanda, este de parere ca epoca agriculturii a apus si ca bugetul Uniunii trebuie redirectionat catre activitati mai productive, catre comert, cercetare si dezvoltare.
Desi, circa, jumatate din populatia Uniunii traieste in zonele rurale, daca pozitia exprimata de britanici va avea succes, atunci fondurile destinate agriculturii, reprezentand aproape jumatate din bugetul total al UE, vor fi drastic diminuate. In conditiile in care in Anglia exista regiuni unde populatia implicata in agricultura reprezinta trei-patru la suta, pozitia britanicilor este usor de inteles. Sunt insa tari, cum e si Romania, pentru care agricultura ramane un domeniu prioritar. Iar aici Anglia intra in conflict cu tandemul franco-german, sustinator al "vechii Europe", agrare.
Pentru a se elimina pierderile din acest sector si pentru sustinerea unor exploatari agricole si forestiere ecologice, ministrii comunitari ai agriculturii au cazut de acord asupra unui plan de dezvoltare a zonelor rurale. Potrivit acestui plan, cheltuielile rurale din UE vor fi asigurate, in perioada 2007-2013, de un singur fond, fiind simplificate astfel reglementarile financiare pentru subventionarea a zeci de proiecte viabile. Pentru ca strategiile rurale tind sa devina asimetrice in UE, s-a incercat o sintetizare a acestora. Astfel, fiecare stat membru va beneficia de o alocatie care va fi impartita pe trei domenii - competitivitate, managementul solului si diversificarea, calitatea vietii rurale.
Cu toate acestea, faptul ca Romania poate pierde din partea Uniunii Europene sume importante de bani, prevazute initial pentru agricultura, a determinat marile asociatii agricole sa se planga ca vor trebui sa faca agricultura de performanta, cu care sa concureze statele vestice pe piata unica, dar cu si mai putini bani decat pana acum. Cu toate acestea, prioritatile ministerului de resort par sa ramana stimularea (?) agriculturii de subzistenta, concretizata prin cuponiade sociale extrem de costisitoare, destinate exact micilor agricultori care cultiva cateva palme de pamant.

Agrostar: Daca se reduc fondurile de la UE va fi foarte greu

Stefan Nicolae, presedintele Federatiei Agrostar, considera ca "avem nevoie de acesti bani ca de aer, pentru ca, in agricultura, Romania traverseaza o perioada de criza". Intrebat ce se va intampla daca suma alocata tarii noastre va fi redusa, Nicolae a afirmat ca in acest caz va fi foarte greu pentru noi. "Va fi foarte dificil, pentru ca intr-un timp foarte scurt va trebui sa facem agricultura de performanta si sa concuram cu fermierii din Uniunea Europeana. Acesti bani erau indreptati tocmai spre zonele sensibile, unde nimeni, in 15 ani de zile, nu a luat masuri concrete de reorganizare. Si atunci vom avea handicapul unor ani pe care ii vom recupera foarte greu". In legatura cu pozitia exprimata de Marea Britanie, presedintele Agrostar a declarat ca "fiecare tara isi urmareste interesul propriu si vrea mai multi bani pentru domeniile in care considera ca este competitiva. Ei nu au ponderea agricola a Romaniei, de noua milioane de hectare, una dintre cele mai mari la nivelul intregii Uniuni. Noua acesti bani ne trebuie, din pacate, pentru agricultura".

LPAR: Problema nu sunt fondurile, ci incapacitatea noastra de a le cheltui

"Noi avem alta problema, mai grava decat bugetul", ne-a declarat Adrian Radulescu, presedintele Ligii Producatorilor Agricoli din Romania: "Cum vom absorbi aceste fonduri. Uitati-va la ceea ce se intampla cu programul SAPARD. Nu suntem indeajuns de pregatiti sa le utilizam. Nu avem exercitii de mentalitate democratica. Noi suntem obisnuiti sa ni se dea, sa ni se spuna ce sa facem", a mai spus acesta.

FSIA: Schimbam o economie centralizata de la Bucuresti cu una de la Bruxelles

"Indiferent daca 2007 sau 2008 va fi anul intrarii noastre in Uniunea Europeana, consider ca in momentul de fata Romania are obligatia sa-si stabileasca singura un program de masuri si un buget raportat la necesitatile pe care le avem", a declarat pentru Curierul National, Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. "Noi suntem in masura sa stabilim prioritatile, dar din pacate am schimbat o economie centralizata de la Bucuresti cu una de la Bruxelles. In momentul de fata Romania are nevoie de bani suplimentari la bugetul MAPDR, pentru a sustine o reforma reala", a adaugat Dragos Frumosu.
Intrebat care sunt, in opinia sa, sectoarele prioritare in agricultura la aceasta ora, acesta a declarat ca trebuie sa stimulam cultivarea sfeclei de zahar, pentru ca altfel vom pierde cota alocata de 110.000 de tone; sa sustinem fermele de cultivare a plantelor tehnice sau de crestere a animalelor, in special a porcinelor, pentru ca importul de carne de porc presupune taxe vamale foarte mari; de asemenea, la colectarea laptelui suntem deficitari pentru ca nu indeplinim normele europene. In opinia sa, agricultura nu este profitabila decat pe suprafete foarte intinse si atunci producatorilor trebuie sa li se acorde facilitati care sa ii convinga sa se uneasca. "Ei trebuie stimulati cu prime pentru export si atunci vor avea tot interesul sa aiba o recolta cat mai buna si surplusul sa mearga la export", a mai declarat acesta.

MAPDR: Avem incredere ca suma va ramane la 4 miliarde de euro

Desi suma va fi redusa in cursul negocierilor finale, bugetul agricol propus de Comisia Europeana pentru perioada 2007-2013 este de circa 88 de miliarde de euro. Din acesti bani, conform calendarului de preaderare, Romania ar trebui sa primeasca in primii trei ani circa patru miliarde de euro. Daca acest angajament de plata va fi respectat, deocamdata nu stim. Purtatorul de cuvant al Ministerului Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Tibu, ne-a declarat: "Avem incredere in angajamentele pe care UE si le-a asumat, asa cum si ei trebuie sa aiba incredere in noi. Chestiunile financiare nu sunt puse in discutie, iar pachetul financiar ramane acelasi. Este vorba de patru miliarde de euro, in primii trei ani, si avem tot interesul ca pachetul sa ramana acelasi".
Romania a fost reprezentata la reuniunea de la Bruxelles de Mugur Craciun, secretarul de stat pe probleme de Integrare Europeana din cadrul MAPDR, care ne-a precizat ca "o parte dintre propunerile noastre au fost acceptate, si incluse in Regulamentul de Dezvoltare Rurala, desi am avut doar calitatea de observatori".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe