In conditiile in care Uniunea Europeana este zguduita de probleme interne acute, orice balbaiala interna in domeniul integrarii europene poate fi fatala. Scrisoarea de avertizare primita saptamanile trecute de la Bruxelles este apreciata de guvernant
In conditiile in care Uniunea Europeana este zguduita de probleme interne acute, orice balbaiala interna in domeniul integrarii europene poate fi fatala. Scrisoarea de avertizare primita saptamanile trecute de la Bruxelles este apreciata de guvernanti ca facand parte dintr-un proces normal de monitorizare a progreselor Romaniei. Insa de la Bruxelles scrisoarea este vazuta ca un cartonas galben cu irizari rosii. Ministrul Integrarii Europene, Ene Dinga, apreciaza ca: "Trebuie privite cu seriozitate si responsabilitate aceste atentionari, deoarece, daca nu le remediem pana la sfarsitul lunii septembrie, exista riscul ca in raportul de monitorizare din octombrie sa fie mentionate si chiar, Doamne fereste, sa se recomande activarea clauzei de salvgardare".
Programul legislativ prioritar pentru primul semestru al anului 2005 publicat de Ministerul Integrarii Europene contine 64 de proiecte de lege care trebuie adoptate in regim de urgenta pentru a putea fi pastrat calendarul aderarii. Dintre toate aceste 64 de proiecte legislative doar 8 au fost finalizate si au devenit legi. Restul se gasesc imprastiate printre diversele structuri administrative ale statului, in ciuda faptului ca acestea trebuia sa fie finalizate pana la sfarsitul acestei luni. Din tot acest hatis legislativ, alte doua proiecte se afla in faza de promulgare. In circuitul de avizare interministeriala se afla alte 18 proiecte legislative.
In mod absolut surprinzator exista inca un numar de 8 proiecte de lege care se afla inca in faza de elaborare, desi majoritatea ar fi trebuit sa fie incheiate inca din luna mai. Restul proiectelor legislative zac prin diversele comitete si comitii ale Parlamentului asteptandu-si linistite randul, desi, fiind vorba de integrarea europeana accelerata la maxim, ar fi trebuit sa fie dezbatute in mod responsabil si adoptate in procedura de urgenta.
Domeniile dureroase
Scrisoarea Comisiei Europene a fost apreciata la Bucuresti ca fiind un avertisment normal in cursul procesului de monitorizare a Romaniei de catre Comisia Europeana. Insa oficialii de la Bruxelles au subliniat o serie de probleme.
In primul rand este vorba de contractele de Achizitii publice, unde legislatia, desi transpusa, continua sa nu fie implementata, iar contractele sunt acordate in conditii neconforme cu normele comunitare. Alta problema este reprezentata de Proprietatea intelectuala, unde Bruxellesul este preocupat in special de lipsa controalelor adecvate la frontiere, ceea ce face ca Romania sa devina zona de tranzit pentru marfurile contrafacute venite din est, care ajung apoi in UE.
In ceea ce priveste Protectia mediului, nu a fost adoptat tot acquis-ul comunitar, si oficialii UE inca mai asteapta sa vada pusa in practica directiva privind poluarea industriala.
O alta problema este reprezentata de necesitatea implementarii unui sistem computerizat de comunicare intre Romania si UE in ceea ce priveste Sistemul de taxe si impozite, mai ales in ceea ce priveste TVA-ul.
Cele mai dureroase domenii raman Concurenta, Agricultura, Justitia si Afacerile interne. Pentru a putea incasa fondurile europene pentru agricultura fiecare stat membru trebuie sa aiba o agentie de coordonare si sa fotografieze terenurile agricole, pentru a se sti precis cui ii apartin. Oficialii de la Bruxelles s-au plans ca autoritatilor romane le-a luat un an si jumatate doar ca sa se decida care va fi aceasta agentie, apoi le-a mai luat jumatate de an sa selecteze cine va face pozele, iar apoi Ministerul Apararii a spus ca, din motive de siguranta nationala, nu poate permite fotografierea teritoriului tarii.
Problema concurentei, care poate declansa amanarea aderarii Romaniei cu un an, a fost apreciata destul de nesatisfacator. Comisia Europeana vrea sa vada progrese in privinta capacitatii Consiliului Concurentei de a identifica ajutoarele de stat si a le recupera acolo unde au fost acordate abuziv.
In problema Justitiei si afacerilor interne Comisia Europeana doreste sa vada progrese semnificative in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt. Iar in domeniul afacerilor interne principala problema ramane asigurarea frontierelor.
IGPF spune ca se fac modernizari
Potrivit Ministerului Administratiei si Internelor, activitatea de modernizare a infrastructurii si dotarii Politiei de Frontiera constituie una din prioritatile ministerului, fiind prevazuta in Strategia Managementului Integrat al Frontierei de Stat si Strategiei de Securizare a Frontierei, pentru perioada 2004-2006. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, in acest sens a fost inaugurat sediul sectorului Politiei de Frontiera de la Raducaneni din judetul Iasi, in prezenta lui Vasile Blaga si a lui Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. "Sectorul inaugurat luni este integrat sistemului de comunicatii voce-date, realizat prin Programul PHARE 2001, iar dotarile sunt compatibile cu exigentele Uniunii Europene. Aceasta constructie reprezinta cel de-al doilea sediu al Politiei de Frontiera, dupa cel de la Foltesti, judetul Galati, care este realizat prin cofinantarea statului roman, aferenta Programului PHARE 2000", au declarat reprezentanti ai IGPF. Ei arata ca pana in prezent, la nivelul frontierei de Est a Romaniei - viitoare frontiera externa a Uniunii Europene -au fost reabilitate si modernizate 20 sedii ale Politiei de Frontiera, iar aceste actiuni vor continua si in viitor.
Plangere penala
Contractul cadru cu concernul EADS in vederea realizarii sistemului integrat pentru securizarea frontierei de stat a avut parte de multe critici, punctul culminant fiind atins saptamana trecuta, cand Vasile Blaga a anuntat ca a fost sesizat Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru cinci ofiteri care au negociat si semnat contractul, in frunte cu Toma Zaharia. Potrivit MAI, in privinta contractului cu EADS, au fost gasite carente de fond si de forma, de natura sa prejudicieze eficienta achizitiei.
De asemenea, s-a constatat ca negocierea contractului s-a facut in euro, la suma de 650 milioane de euro pret minim, fara a se lua in calcul detalierea bunurilor si serviciilor care urmau a fi achizitionate si nici pretul detaliat al acestora, iar anexele contractului nu au fost negociate decat ulterior, mult dupa incheierea contractului cadru. "Lipsa unui pret ferm constituia un risc major, in sensul ca pretul final al contractului ar putea fi cu mult mai mare decat cel anticipat", arata ministerul. Descrierea sistemelor aferente, detalierea bunurilor si serviciilor care urmau sa fie achizitionate nu a fost consemnata in contractul cadru, iar prin prima anexa detaliata a acestuia, parafata la 08.10.2004, a fost schimbata natura contractului, dintr-unul de achizitii de bunuri intr-un contract de achizitii a unor sisteme integrate, fara sa se mentioneze in proprietatea cui vor intra codurile sursa ale softului ce va fi implementat de EADS. Mai mult, cu privire la rezolvarea litigiilor dintre partile contractante, acestea, conform contractului incheiat cu EADS, nu se supun legislatiei romanesti, ci urmeaza a fi arbitrate de instantele statului francez. Verificarile facute au stabilit ca "a fost incalcat principiul utilizarii eficiente a fondurilor publice, iar persoanele participante la negociere au incalcat prerogativele legale conferite de functiile detinute si in consecinta, nu a fost gestionata corespunzator activitatea in interesul institutiei. "Responsabili de aceste deficiente se fac chestor sef (r) Toma Zaharia, chestor sef Gheorghe Carp, chestor (r) Anton Gagiu si chestor Mihai Badescu, fata de care a fost formulata plangere penala, pentru abuz in serviciu, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", arata MAI.
Agricultura zice ca isi face treaba
Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, a declarat ca scrisoarea UE a avut menirea de a face presiuni asupra Romanie, pentru indeplinirea obiectivelor de aderare. El a precizat ca au zborurile pentru forografierea terenurilor agricole vor fi finalizate in doua zile (n.r. - maine), "ceea ce reprezinta un pas mare in cartografierea la nivel national a terenurilor agricole. Aceste fotografii se pot face numai primavara si pe timp senin. De altfel, ele trebuia facute in primavara 2004", a spus Flutur. Ministrul Agriculturii a precizat ca responsabilitatea pentru realizarea fotografiilor aeriene este a Agentiei Nationale de Cadastru, institutie care functioneaza in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. In plus, toata activitatea a intarziat si din cauza Ministerului Apararii Nationale, care nu permitea fotografierea anumitor zone. Urmeaza ca Ministerul Agriculturii sa developeze filmele si sa le interpreteze. Aceste harti, in care sunt identificate toate parcelele de terenuri agricole, permit identificarea beneficiarilor subventiilor, dupa aderarea Romaniei la UE. Ministrul Flutur a declarat ca Agentia de Plati va incepe sa functioneze de la 1 iulie 2005, prin intermediul acesteia urmand sa fie date patru categorii de subventii, restul de subventii derulandu-se prin Ministerul Agriculturii. Agentia de Plati va derula subventiile pentru calamitati, ajutorul pentru stocarea graului, primele pentru export si subventia pentru semintele certificate. "Ne pregatim pentru licitatia de achizitie a soft-ului pentru programul privind Registrul fermelor. Pentru intocmirea acestui registru este nevoie de aproximativ 5000 de oameni", a spus Flutur. "In aceste conditii, cartonasul galben de la Bruxelles nu se mai justifica", a completat ministrul Agriculturii.
Consiliul Concurentei spune ca e bine
Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei a apreciat ca "sunt unele probleme in ceea ce priveste ajutoarele de stat pentru restructurare si cele din siderurgie. Dar trebuie sa precizez faptul ca aceste probleme se situeaza in primul rand la nivelul institutiilor furnizoare de ajutor de stat, care trebuie sa faca notificarile la Consiliul Concurentei. Deci, problema care se pune este aceea de eliminare a intarzierilor pe care aceste institutii le au in transmiterea notificarilor la Consiliul Concurentei, in vederea evaluarii lor. De altfel, Comisarul European pentru concurenta a subliniat faptul ca problemele care exista nu sunt numai ale Consiliului Concurentei, ci sunt in mod deosebit in cadrul altor institutii care contribuie la completarea imaginii despre concurenta in Romania".
In ceea ce priveste problema lipsei de personal calificat din cadrul Consiliului Concurentei, Mihai Berinde a mai precizat ca "Avem in derulare actiuni concrete de natura sa permita profesionalizarea expertilor care lucreaza in problematica ajutoarelor de stat".
Consiliul Concurentei a declansat 13 investigatii in domeniul ajutorului de stat, avand drept obiectiv analiza naturii masurilor de sprijin acordate unor societati. Aceste societati sunt: SC MITTAL STEEL SA Galati, SC Amitech Ductile SRL Calan, SC ROMAN SA Brasov, SC ARO Campulung, SC MITTAL STEEL SA Roman, SC MOLDOFOREST SA Iasi, SC UCM SA Resita, SC ELECTROPUTERE SA Craiova, SC ICMRS SA Galati, SC ICMUC SA Giurgiu, SC MOLDOSIN SA Vaslui, SC FAUR SA Bucuresti, SC FORADEX Bucuresti.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.