Lucrarile lui Sartre despre existentialism au marcat cu siguranta o epoca. Potrivit BBC, in ziua de azi insa, in Franta unii se intreaba daca tezele lui Sartre mai inseamna ceva. Conform unor pareri, Sartre a fost primul pop-star al filosofiei. Era o
Lucrarile lui Sartre despre existentialism au marcat cu siguranta o epoca. Potrivit BBC, in ziua de azi insa, in Franta unii se intreaba daca tezele lui Sartre mai inseamna ceva. Conform unor pareri, Sartre a fost primul pop-star al filosofiei. Era o vreme cand nu putea nici macar sa iasa in strada fara a fi asaltat de admiratori. A influentat profund generatia care i-a urmat, in special tineretul din perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial, nu doar prin filozofia si opera sa literara, ci mai ales ca intelectual "angajat". In 1964 refuza Premiul Nobel pentru literatura, caci "nici un om nu merita sa fie consacrat din timpul vietii", gest care provoaca scandal. Accepta in schimb presedintia "Tribunalului international", curte simbolica initiata de filozoful si militantul englez Bertrand Russel pentru condamnarea razboiului din Vietnam. Sustine miscarea studenteasca de protest din vara anului 1968, recunoscandu-i importanta politica si morala. Sanatatea i se degradeaza rapid in acei ani. Uzat de o supraactivitate literara si politica, de consumul de tutun, alcool sau amfetamine (dupa propria-i marturisire, ajunsese la un tub de 20 de pastile pe zi, pentru a putea sa scrie in ritmul propus), intr-o zi isi pierde cunostinta. Este nevoit apoi sa-si diminueze orele si ritmul de munca. Vederea ii slabeste tot mai mult, iar in plimbarile sale nu mai poate face mai mult de un kilometru pe zi.
"Oamenii se tem de libertate"
In toamna lui 1973 devine fondatorul si conducatorul cotidianului de stanga, Libèration, dar sanatatea subreda ii limiteaza activitatea; in special scaderea progresiva a acuitatii vizuale pana aproape de orbire il impiedica sa mai scrie si il constrange sa-si angajeze un secretar particular. Jean-Paul Sartre moare in 15 aprilie 1980 la spitalul Broussais din Paris, in varsta de 75 de ani, in urma unei embolii pulmonare. Stirea mortii sale provoaca o vie emotie in intreaga lume. Zeci de mii de oameni, veniti de pe toate meridianele, vor insoti cortegiul funerar pana la cimitirul Montparnasse din Paris pentru a-i aduce ultimul omagiu. A ramas faimoasa remarca unui tanar catre tatal sau la sfarsitul acelei zile: "Am fost la manifestatia impotriva mortii lui Sartre". Considerat "filozoful libertatii", zeci de volume, monografii si studii apar in fiecare an in intreaga lume despre ideile, opera si viata sa. "Ideea lui Sartre era ca libertatea e ceva de care oamenii se cam tem si sustin tot timpul ca nu sunt liberi. Asa se face ca inventeaza tot felul de justificari pentru actiunile lor si refuza sa isi asume vreo responsabilitate", spune filozoful britanic Julian Baggini. Biograful lui Sartre afirma ca unele din opiniile sale au fost atat de acide cu poporul francez, incat opera lui este mai studiata in America si Marea Britanie decat in patria sa. De altfel, Biblioteca Nationala a Frantei s-a declarat dezamagita de numarul mic de vizitatori care au trecut pragul expozitiei comemorative deschise in zilele acestea.
Insa indiferent cum vad filosofia lui Sartre, oamenii pastreaza imaginea lui intacta - omul cu pulover negru, instalat cu orele intr-o cafenea pe malul Senei. (C.C.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.