Un recent "Raport de analiza si prognoza" al Societatii Academice Romane (text disponibil la www.sar.org.ro) trateaza la gramada si Republica Moldova, alaturi de un textulet despre politica externa romaneasca intitulat pompos "Mandria bine temperata"
Un recent "Raport de analiza si prognoza" al Societatii Academice Romane (text disponibil la www.sar.org.ro) trateaza la gramada si Republica Moldova, alaturi de un textulet despre politica externa romaneasca intitulat pompos "Mandria bine temperata" si de alte trei analize solide despre reforma fiscala, politica agricola si dezvoltarea regionala. Observatiile "moldovenesti" ale acestei respectabile institutii civile lasa insa de dorit in lumea mica a specialistilor pe spatiul rasaritean romanesc. Fara a avea intentia de a initia vreo polemica cu SAR, autorul textului remis redactiei, conf. univ. dr. Dan Dungaciu, de la Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii Bucuresti, puncteaza deficientele interpretarii analitice a "think tank"-ului numit. Publicam acest material din dorinta de a atrage atentia asupra perspectivelor limitate aduse de amatorismul inoculat in spatiul public romanesc sub o falsa egida academica. (D.E.)
Lipsa cea mai acuta a Romaniei in ceea ce priveste evolutia fireasca a dezbaterii legata de politica externa este cea a institutiei think-tank-ului. Lipsesc dezbaterile, proiectele alternative, punctele de vedere coerente si critice la pozitia oficiala (atata cata e!). Daca un occidental ar ajunge in Romania si ar cere evaluari alternative pe aceasta dimensiune ar fi, indiscutabil, dezamagit.
Exista explicatii. Nu multe institutii civice au fost beneficiarele dupa 1989 ale unui tratament favorabil in ceea ce priveste resursele sau vizibilitatea publica, de aici precaritatea institutionala a spatiului civic si, pe cale de consecinta, a institutiei think-tank-ului amintite la inceput.
Societatea Academica Romana (SAR) a fost una din ele. Activismul ei civic este deja notoriu, prezenta reprezentantilor ei in orice dezbatere, de la politicile agricole la criza transnistreana este deja un loc comun. Resursele si spatiul mediatic de care beneficiaza ii confera astazi rol de lider. Nici un subiect nu scapa ochiului scrutator al SAR-ului, nici o evolutie regionala sau globala nu trece prin ghearele analitice ale expertilor SAR.
Dupa alegerile prezidentiale a aparut un nou subiect pe agenda dezbaterilor - Republica Moldova. Si, fara vreo implicare prealabila in subiect, SAR furnizeaza urgent analiza si expertiza. Vorbim aici despre "Raportul de analiza si prognoza" - Noua guvernare dupa cinci luni: o evaluare a performantei, respectiv acele sectiuni care includ evaluari pe relatia Bucuresti - Chisinau si aprecieri asupra conditiei de securitate a regiunii.
Raportul se deschide cu o nemiloasa evaluare a "lipsei unei baze solide a politicii noastre externe" si a lipsei "oamenilor si a expertizei" pe aceasta directie. Totul e pustiu si gol in jurul SAR-ului si te intrebi de unde, totusi, au putut sa se nasca - precum in "Oul geopolitic" al lui Dali - cei care au tiparit respectivul raport. Dar, sa ne bucuram!, ei exista!
In realitate, dincolo de critici sablonarde sau formule apodictice raportul este unul dintre textele cele mai slabe produse si tiparite in ultimele luni la noi sau la Chisinau in ceea ce priveste conditia de securitate a zonei sau relatia Bucuresti - Chisinau. (Pentru cine a ascultat, de pilda, prestatia presedintelui in fata studentilor de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Bucuresti a putut realiza ca, din fericire, Traian Basescu nu isi bazeaza argumentatia pe asemenea productii.)
Si iata de ce (in cateva observatii rapide):
Obsesia "liderului regional" - de la inceput atmosfera Raportului este una care desfide orice asumare de acest tip, desi nu e clar de ce. In realitate, daca Romania poate sa fie sau este asa ceva e o chestiune de definitie; paradoxul incepe din momentul in care orice initiativa o Romaniei in regiune este intampinata ritos si dispretuitor asa - "Romania, lider regional?" - tocmai de cei care, acum cativa ani, l-au adus la putere si sustinut pe cel mai "lider regional" dintre toti presedintii Romaniei - si din cauza prestatiei caruia, de pilda, relatia Romaniei cu Balcanii de Vest este la cele mai joase cote posibile... Nu orice initiativa de politica externa, insa, trebuie sa atraga, obligatoriu, eticheta de "lider regional"!
Disjunctii prost plasate - una dintre tezele principale ale Raportului este identificarea UE ca principalul actor de politica externa in regiune. De aici ideea - veche, deja - ca prioritatile Romaniei sunt spre "Europa", nu spre Marea Neagra: "sa fie aceasta politica noastra prioritara? Nu: vital este sa cucerim mai multa influenta in Europa, chiar pentru frontul Marii Negre. Daca ii convingem pe europeni ca stim ce facem si ca ne putem ocupa noi de mare parte din aceasta treaba, atunci ii putem tine angajati la Marea Neagra". Teza este deja invechita si des invocata, desi nimeni nu a probat convingator de ce aceste doua initiative ale Bucurestiului ar fi divergente, in conditiile in care Bucurestiul a subliniat si argumentat de fiecare data complementaritatea.
Ignorarea rolului crucial al SUA in regiune - Raportul tace nepermis in legatura cu cel mai important si eficace actor al regiunii, respectiv SUA, implicate, cu succes, in toate evolutiile semnificative din zona - de la retragerea trupelor rusesti din Azerbaidjan din 1993 (urmata de asa numitul "Deal of the Century" din 1994) pana la sirul de revolutii color din regiune. Aici nu discutam despre gust sau optiuni personale; a ignora America in zona inseamna a nu vedea aproape nimic concludent. Sa spui ca "aderarea Romaniei la NATO si, implicit, trasarea frontierei Aliantei pe raul Prut nu a avut impact imediat si vizibil in modificare rolului Republicii Moldova in arena internationala..." este ridicol. Respingerea Memorandumului Kozak, declaratiile fulminante pro-NATO ale politicienilor de la Chisinau sau cele care califica trupele rusesti "trupe de ocupatie" sunt afirmatii care nu s-au mai auzit la Chisinau niciodata. Daca vor fi sau nu fructificate, e alta poveste; dar faptul ca exista, pentru prima data, inseamna un potential enorm. Numai cine nu vrea sa le vada nu le vede.
Ignorarea Bucurestiului de la Bucuresti
Ignorarea eficacitatii Romaniei in regiune - in afara de critici mai mult sau mai putin disimulate, Bucurestiului nu i se acorda nici un credit in materie de eficienta politica externa - atata cata e! si uneori e: in realitate, Parlamentul R. Moldova a votat la 10 iunie in legatura cu acceptarea Planului de reglementare ucrainean exact... pozitia Presedintelui Basescu de la Summitul GUUAM de la Chisinau din 22 aprilie! O coincidenta? Dar daca nu e...
Lipsa oricarui proiect concret pentru R. Moldova - Raportul nu sugereaza nimic constructiv in ceea ce priveste evolutia relatiei Bucuresti - Chisinau, desi o dezbatere mai consistenta pe chestiunea plasamentului de securitate al R. Moldova se impune cu necesitate. Astazi e limpede ca asa numita "neutralitate" a R. Moldova e un anacronism fara miza si fara valoare. Alte optiuni trebuie cercetate, iar singura optiune viabila - miza NATO - este una care nu a fost explicata sau dezbatuta indeajuns. Daca din 2006, operatiunea antiterorista "Active Endeavour", care de cativa ani se deruleaza in Marea Mediterana, se va extinde si in Marea Neagra, devine din ce in ce mai plauzibila ideea "internationalizarii Marii Negre" lansata recent de presedintele Basescu (comentatorii rusi numesc asemenea evolutii "atlantizarea Marii Negre") are sanse consistente de realizare.
Lipsa de imaginatie in proiectele de politica externa. Raportul nu aduce, dincolo de sabloane obosite sau banalitati crase, nici macar o frantura de imaginatie sau noutate in evaluarea canalelor de comunicare cu spatiul estic, majoritar ortodox. Un singur exemplu: Mitropolia Basarabiei. Sondajul realizat in noiembrie anul trecut la comanda International Republican Institute, sponsorizat de USAID si elaborat, coordonat si analizat de Baltic Surveys /The Gallup Organization indica locul al treilea la nivelul increderii publice (66%), cu o crestere semnificativa din martie acelasi an cand se plasa pe pozitia a noua (57%). Mai mult, aceasta institutie, intrata in legalitate ca urmare a unui proces la CEDO in care avocatul ei a fost un cetatean american-britanic, John Montgomery, a fost si prima institutie vizitata de ambasadoarea SUA in Republica Moldova... Ceea ce spune mult. Recent, comentand despre conditia Mitropoliei Basarabiei, insusi presedintele roman a recunoscut, explicit, ca "este un canal de comunicare intre cele doua state insuficient utilizat". Dar asta nu a aflat-o din Raport...


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.