Uniunea in stare de soc

Uniunea Europeana scartaie din toate incheieturile. Jacques Chirac ar vrea sa-si ia revansa fata de britanici, care sunt acuzati ca au dinamitat Consiliul European de saptamana trecuta. Presa britanica anunta ca presedintele francez va intarzia o zi la summit-ul G8, al statelor puternic industrializate, care urmeaza sa aiba loc in Scotia in luna iulie. Absenta lui Chirac ar arunca in aer intalnirea G8, asa ca presedintia franceza a anuntat ca zvonurile din presa britanica sunt neadevarate. Disensiunile anglo-franceze par sa atinga un nivel nemaiintalnit de multa vreme.
Summit-ul european de saptamana trecuta mai ca nu s-a transformat intr-un bazar blacanic cu scuipaturi. Consiliul European ar fi trebuit sa ia o decizie fundamentala: stabilirea bugetului unional pentru 2007-2013. Insa esecul referendumurilor pentru Constitutia europeana din Franta si Olanda au pus in fata liderilor europeni probleme fundamentale: extinderea europeana si renegocierea bazelor Uniunii. Nici una din aceste probleme nu a putut fi rezolvata la intalnirea de saptamana trecuta. Europa mai are nevoie de un ragaz de analiza in care sa isi stabileasca prioritatile. In forma actuala este total rupta de cetatenii sai.
Esecul summit-ului de la Bruxelles a pornit de la bani. Marea Britanie a refuzat sa renunte la rabatul de care beneficiaza, obtinut de Margaret Tatcher in 1984 si prin care primeste inapoi 4,6 miliarde de euro anual. Londra a contraatacat solicitand modificarea Politicii Agricole Comune, a carei principala beneficiara este Franta. Parisul a respins cu indarjire initiativa britanica, refuzand fie si sa ia in discutie aceasta idee. Procesul complicat prin care este finantata Uniunea trezeste de fiecare data susceptibilitati, insa blocajul bugetar prezent ar putea periclita serios viitorul Uniunii, mai ales in ceea ce priveste extinderea.
In ciuda declaratiilor linistitoare, Romania este direct afectata. Consiliul European de la Bruxelles nu a discutat o eventuala inghetare a extinderii, insa exista semnale paralele privitoare la o astfel de evolutie. Opozitia de dreapta germana nu a pierdut prilejul sa se exprime impotriva extinderii Uniunii Europene, pe care o apreciaza ca fiind pripita. Nicolas Sarkozy, numarul doi al guvernului de la Paris a cerut suspendarea oricarei extinderi pana in momentul in care Uniunea va avea reguli clare de functionare. Desi Sarkozy nu s-a referit direct la Romania si Bulgaria, nici nu a mentionat ca nu este vorba de ele. Documentul final al Consiliului European contine o referire la Romania si Bulgaria si la o Uniune cu 27 de membri, insa dificultatile financiare de la Bruxelles pot produce surprize neplacute. Chirac, in cursul disputei cu Blair privind bugetului unional, a tinut sa precizeze ca nu accepta o diminuare a subventiilor agricole franceze cauzate de aderarea Romaniei si Bulgariei. Presedintele francez a mai subliniat ca lipsesc sase miliarde de euro pentru subventionarea agriculturii romanesti si bulgare. Diferendul anglo-francez s-ar putea sa ne afecteze direct.
Si, in sfarsit, Constitutia Europeana. Intalnirea liderilor europeni de saptamana trecuta a luat o decizie nici calda, nici rece. Summit-ul european a decis ca trebuie prelungita perioada de ratificare a Constitutiei Europene, care trebuia sa se incheie pe 1 noiembrie 2006. Esecurile din Franta si Olanda au darul de a risca o reactie in lant care ar putea scapa de sub control. Asa ca s-a recurs la formula unei "perioade de analiza". Exista o mare tentatie de a scoate in afara scenei politice europene instrumentul referendumului. Britanicii au anuntat deja suspendarea unei consultari populare pentru Constitutia Europeana. Danemarca a anuntat, de asemenea, amanarea referendumului programat pentru 27 septembrie. Portugalia a anuntat o decizie identica, iar Parlamentul lituanian a respins deja cererea de a organiza o astfel de consultare. Este deosebit de mare tentatia de a incredinta Parlamentelor nationale decizia privind viitorul Europei, sub scuza democratiei participative. Insa o astfel de evolutie nu ar face decat sa mareasca si mai mult distanta dintre Uniunea Europeana si cetatenii sai, condamnati sa nu-si mai poata exprima opinia fata de viitorul continentului.
Esecul summit-ului de la Bruxelles de saptamana trecuta s-ar putea dovedi benefic. Blocajul actual nu face decat sa dovedeasca necesitatea unei redefiniri a Uniunii care trebuie sa se intoarca inspre propriii cetateni si sa abandoneze proiectele birocratice. Inainte de toate insa trebuie lamurite relatiile dintre "cei mari" pe de o parte si "cei mari" si "cei mici", pe de alta.

---

Despre autor: