V-ati gandit vreodata cum ar fi sa mancati greieri, lacuste sau alte vietuitoare pe care de obicei le alungati si de care va este teama? Sigur nu, dar sunt unele popoare care le considera delicatese. Acum zeci de mii de ani, oamenii primit

V-ati gandit vreodata cum ar fi sa mancati greieri, lacuste sau alte vietuitoare pe care de obicei le alungati si de care va este teama? Sigur nu, dar sunt unele popoare care le considera delicatese.

Acum zeci de mii de ani, oamenii primitivi mancau gandaci ca sa supravietuiasca. Probabil ca si-au dat seama de ce este comestibil urmarind animalele, dupa cum remarca Gene DeFoliart, profesor la Universitatea Winsconsin, Statele Unite ale Americii. ""Consumarea de insecte are o traditie veche"", conchide el.
INVATATII. In Antichitate, grecii si romanii serveau tot felul de insecte la cina. Plinius, invatat roman, mentioneaza in lucrarea ""Historia Naturalis"" ca aristocratilor romani le placea foarte mult sa consume larve de gandacei date prin faina si vin. Aristotel ridica in slavi gustul nemaipomenit al tarantulelor atunci cand ajung la stadiul de nimfa. ""La inceput este mai bine sa consumati masculul, dar dupa imperechere femela, care este plina de oua, este delicioasa"", nota marele filozof. Vechiul Testament ii incuraja pe crestini si pe evrei sa consume lacuste, gandacei, cosari, mai ales ca Sfantul Ioan Botezatorul a marturisit ca a rezistat in desert mancand lacuste si miere.
MENIU VARIAT. Astazi sunt foarte multe specii de insecte care apar in meniul restaurantelor. Nu de la noi, dar in Africa, Asia si America Latina sunt un lucru obisnuit. In Ghana, in timpul ploilor de primavara, termitele sunt stranse pentru a fi ulterior gatite pe gratar, prajite sau transformate in paine. Locuitorii Africii de Sud mananca insecte drept garnitura pentru un fel de mamaliga din porumb dulce. In China, apicultorii au un statut special. Sunt considerati cei mai virili barbati, pentru ca mananca in mod constant larvele insectelor pe care le pastoresc. Tot in acea parte a lumii, in Japonia, larvele unor insecte acvatice sunt considerate desert. Gustul lor este completat cu sos de soia, iar mai apoi sunt trase prin zahar. Populatia din Bali consuma insecte cu lapte de cocos, cu ghimbir si usturoi. Si nu este un preparat oarecare, ci este o delicatesa servita doar la restaurantele de lux. De gustul si, aroma larvelor sunt atrasi si cei din Noua Guinee, si aborigenii din Australia. In unele tari din America Latina, tarantulele prajite la foc deschis si furnicile fac parte din meniurile traditionale. Unul dintre preparatele traditionale mexicane, tortillias, are in compunere viermi de agave. Acestia sunt pusi si in sticlele de lichior mexican.
SANATATE. Chiar daca europenii si nord-americanii sunt ingroziti de aspectul insectelor, nutritionistii au ajuns la concluzia ca acestea sunt o importanta sursa de proteine si de vitamine. Lacustele uscate contin 75% proteine si 20% grasimi si, de asemenea, au in compozitie vitamine. Termitele au 36% proteine si 44% grasimi. Acesta este unul dintre motivele pentru care japonezii consuma insecte inca din Antichitate. Cei care au descoperit primii importanta acestora pentru supravietuire au fost japonezii, care traiau in munti, unde nu exista foarte multa hrana care sa le ofere necesarul zilnic de proteine. Atunci au vazut ca, daca mananca insecte, au mai multa putere. Si obiceiul a ramas pana astazi.
LUMEA NOASTRA. Acum, ca am trecut in revista tarile in care consumul de insecte este o traditie, trebuie sa mentionam ca in cealalta jumatate de glob, acest subiect este tabu, iar aceste feluri de mancare sunt foarte rare. DeFoliart spune ca unul dintre motive ar fi ca, dupa ce Europa a devenit un teritoriu agrar, insectele au inceput sa fie percepute ca daunatori, nicidecum ca o sursa de hrana. Alti cercetatori in stiintele alimentatiei sustin ca, de vreme ce noua ni se pare absolut oripilant sa mancam insecte, consumam carne de porc, scoici si alte asemenea produse, care in alte culturi sunt considerate murdare. Asa incat a manca sau a nu manca insecte tine de cultura popoarelor si de mostenirea lor istorica.

DIN TRECUTUL ALTORA


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.