Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a remis, ieri, presei, o "declaratie de principiu" prin care reaminteste prevederile legii penale referitoare la arestul preventiv, dar si regulile societatii democratice,
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a remis, ieri, presei, o "declaratie de principiu" prin care reaminteste prevederile legii penale referitoare la arestul preventiv, dar si regulile societatii democratice, criticand activitatea procurorilor. "Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) constata cu ingrijorare ca structurile din varful Parchetelor continua sa recurga la arestarea unor persoane, pentru a crea aparenta ca lucreaza eficient. Dupa recentele cazuri Iacobov, Gaurean, Iskandarani si Patriciu, un nou caz de arestare "demonstrativa" este cel al lui Dumitru Sechelariu, de data aceasta de catre Parchetul National Anticoruptie (PNA)", se precizeaza in "Declaratia de principiu". Acest document a fost elaborat din cauza ca "este foarte posibil ca acest gen de actiuni excesive si intens mediatizate ale Parchetelor sa se repete", in virtutea "inertiei in mentalitate".
Practic, reprezentantii APADOR-CH puncteaza trei aspecte legate de starea de arest, exemplificandu-le, rand pe rand, cu textele de lege. Potrivit APADOR-CH, "lupta impotriva coruptiei (si a coruptilor) trebuie dusa numai cu respectarea stricta a legii si a standardelor europene in materie de privare de libertate". APADOR-CH sustine "in mod categoric" anticoruptia, insa anunta ca "nu poate accepta" incalcarea drepturilor omului sub pretextul cresterii eficientei actiunilor autoritatilor in lupta anticoruptie. "Starea de libertate este regula, iar privarea de libertate (retinerea/ arestarea), exceptia. Iar pentru a preveni eventuala disparitie a invinuitului/ inculpatului, procurorii (sau, dupa caz, instantele de judecata) au la dispozitie doua masuri: obligarea de a nu parasi localitatea sau obligarea de a nu parasi tara, ambele pe durata de pana la un an, iar in cazuri exceptionale, pana la doi ani", arata APADOR-CH. Referindu-se la audiere, asociatia reaminteste ca scopul legal pentru care invinuitul sau inculpatul este audiat "este acela de a i se da posibilitatea sa se apere in fata unor acuzatii probate si nu de a se obtine, prin declaratiile sale, probe in acuzare".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.