Au trecut 110 ani de la nasterea lui Lucian Blaga. Mormantul sau se afla la Lancram, potrivit vointei testamentare a poetului. Acolo, la mormant, se afla si un monument funerar realizat de sculptorul Romul Ladea. Intreg asezamantul este inscris in re
Au trecut 110 ani de la nasterea lui Lucian Blaga. Mormantul sau se afla la Lancram, potrivit vointei testamentare a poetului. Acolo, la mormant, se afla si un monument funerar realizat de sculptorul Romul Ladea. Intreg asezamantul este inscris in registrul national al valorilor de patrimoniu, fiind protejat de Legea 422 din 2001, care prevede ca monumentele funerare au dreptul la o zona de protectie de 100 de metri patrati.
Iata insa ca la 17 pasi de monument a fost construita o hala. O hala, deocamdata, santierul fiind acum in stand-by. Daca lucrarile de pe santier vor continua, acolo va fi, in final, o sala de sport. Sala cu pricina va obtura o anume priveliste vizibila de la locul mormantului. Ei, si? Tocmai pentru aceasta priveliste, spun specialistii, si-a ales Blaga acest loc de veci, intrucat peisajul de acolo face vizibila ondulatia deal-vale, care sta in centrul ideii sale filozofice despre spatiul mioritic.
La inceputul lui iulie 2004, Marta Petreu, profesoara la catedra de filozofie a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj si redactor-sef al revistei "Apostrof", descopera hala si ceea ce domniei sale i s-a parut a fi o profanare. A fost profanata vointa testamentara a lui Lucian Blaga - acesta va fi imediat si mesajul pe care Marta Petreu il face sa parvina in presa. De atunci s-a adunat un dosar cu 150 de articole care au preluat acest mesaj. Mai mult decat acest dosar de presa, la documentatia cazului se adauga, rand pe rand, memorii si scrisori-memoriu pe care, impreuna cu un grup de 350 de semnatari, Marta Petreu le adreseaza Presedintiei Romaniei, Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane, primului-ministru, Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Companiei Nationale de Investitii, Comisiei Zonale de Monumente Istorice, Prefecturii Alba, Ministerului pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, viceprim-ministrului Marko Bela.
Din grupul celor 350 de semnatari fac parte Dorli Blaga, Octavian Paler, Ion Vartic, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Gabriel Liiceanu, ing. Nicolae Noica, Ion Vianu.
In 19 aprilie 2005, Mona Musca, ministrul Culturii si Cultelor, preciza public ca hala ar fi construita legal si ca dorinta testamentara a lui Blaga "nu poate fi un argument legal".
Surpriza vine in perioada 19-25 aprilie, cand doamna ministru Mona Musca afla ca sala de sport aflata in stare de santier nu are avizele legale necesare, mai exact ii lipseste avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice.
Cum, totusi, a putut porni santierul fara acest aviz? Simplu: autorizarea dreptului de constructie a fost data chiar de primarul de Sebes-Lancram, un domn care se numeste Mugurel Sarbu, azi parlamentar.
Pe 17 mai 2005, doamna Mona Musca ii scrie Martei Petreu o scrisoare prin care o anunta urmatoarele: "i-am adresat o scrisoare primarului municipiului Sebes, Domnul Adrian Alexandru Dancila, prin care i-am solicitat imperativ demontarea salii si mutarea ei pe un alt amplasament".
In aceeasi scrisoare, doamna Mona Musca precizeaza ca s-au cheltuit deja patru miliarde de lei din banii publici, iar demontarea va costa inca trei miliarde de lei.
Iar intr-o declaratie publica facuta la deschiderea Festivalului International "Lucian Blaga", la Cluj, pe 5 mai 2005, Marta Petreu constata ca acum urmatoarea batalie are a se da intre primaria din Sebes-Lancram si Compania Nationala de Investitii, iar primarul Adrian Alexandru Dancila se plange ca "demolarea si mutarea salii de sport ar insemna bani pierduti atat pentru Primarie..., cat si pentru Compania Nationala de Investitii".
Nimeni, mai constata Marta Petreu, nu vrea sa vorbeasca despre vinovatia celor care au initiat santierul fara avizul MCC (prin Comisia Regionala a Monumentelor Istorice).
Bani publici pierduti? Dar de ce sa plateasca banul public o vinovatie flagranta a unor administratori de bani publici? "De ce nu sunt pusi ei sa plateasca ilegalitatile pe care le-au facut?" - se intreaba Marta Petreu.
Intrebarea are farmecul naivitatii ei, la fel cum naive pareau si primele demersuri ale acestor reprezentanti ai societatii civile pentru apararea memoriei lui Blaga si a vointei sale testamentare. Ce s-ar fi ales din buna lor credinta daca hala de la Lancram ar fi avut toate avizele necesare?
Raspunsul la intrebarea Martei Petreu se afla chiar in semnul de intrebare. Cei 350 de protestatari se pot constitui in parte civila, pot face plangere la Parchet, iar Parchetul poate introduce in instantele Justitiei o cerere de penalizare a vinovatilor cu suma care reprezinta costul demontarii halei. Ioan BUDUCA

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.