O buna bucata de vreme dupa alegeri, sondajele de opinie nu mai sunt cine stie ce atractive. Electoratul a votat, analistii au analizat, iar din estimarile cercetarilor de acest tip nu se mai pot trage concluzii cu utilitate asa-zicand practica, imed
O buna bucata de vreme dupa alegeri, sondajele de opinie nu mai sunt cine stie ce atractive. Electoratul a votat, analistii au analizat, iar din estimarile cercetarilor de acest tip nu se mai pot trage concluzii cu utilitate asa-zicand practica, imediata.
Si totusi, se fac sondaje si in asemenea perioade, cum e - de pilda - cea pe care o parcurgem acum, la nici o jumatate de an de la scrutinul general din noiembrie-decembrie trecut. De curand au fost date publicitatii, in zile consecutive, rezultatele a doua cercetari, una realizata de Institutul National pentru Opinie si Marketing - INSOMAR (pentru FSLI Petrom), cealalta de Gallup Romania (pentru Fundatia pentru o Societate Deschisa). Ambele au lucrat cu esantioane reprezentative la nivel national. Cum se intampla frecvent, exista ici-colo diferente intre datele recoltate de unii si de ceilalti, uneori notabile, dar imaginile de ansamblu seamana foarte bine, indicand plauzibilitatea celor doua sondaje.
Ei bine, examinarea lor atenta - coroborata si cu precedentele cercetari de acest tip - indica tendinte foarte interesante, care ar putea conduce catre concluzii extrem de utile atat pentru analiza, cat si pentru actorii scenei politice. Chiar e de mirare ca, cel putin in comentariile publice si de presa, nu li se da atentia cuvenita, dat fiind ca - totusi! - una dintre temele cele mai frecventate ale ultimelor luni a fost aceea a alegerilor anticipate. Din moment ce seful statului reia ideea cu insistenta - cu obstinatie, se poate zice -, proiectul trebuie examinat cu seriozitate. Si - obligatoriu! - cu atentie la ce ne spun... sondajele de opinie.
Privitor la datele celor doua cercetari recente, doar doua comentarii, dupa care voi trage doua concluzii.
Mai intai, despre raportul general de forte de pe scena politica a momentului. Si acum, ca si in urma altor sondaje din ultimele luni, titlurile din presa au anuntat ca Alianta PNL-PD e in scadere. In scadere fata de ce?! Prin comparatie cu ce procent apreciem cota formatiunii care coordoneaza guvernarea? Graficul are - de fapt - doua ramuri: una brusc ascendenta imediat dupa alegeri, mai exact dupa constituirea majoritatii parlamentare si dupa instalarea cabinetului, cand, in conformitate cu mecanismele "clasice" ale psiholgiei colective, populatia ii bonifica pe invingatori, punandu-si in ei mari sperante de mai bine; dupa care incepe "erodarea" increderii, pe masura ce timpul trece si oamenii constata ca au sperat la mai mult decat s-a realizat si - as adauga - decat se poate realiza (fiindca asteptarile sunt intotdeauna "maximaliste", "utopice" - pe scurt, exagerate sau de-a dreptul nerealiste). Or, procentele pe care Alianta le-a pierdut in ultimele sondaje scad - si putin, nu mult - increderea post-electorala, nu cotatia rezultata din alegeri. In timp ce la urne liberalii si democratii obtinusera ceva mai putin de 32 de procente, cu micul plus de dupa redistribuire; acum 48,5, respectiv 53% dintre alegatori i-ar vota.
Al doilea comentariu priveste fostul partid de guvernamant din perioada 2000-2004. El trece in continuare drept "cel mai mare partid din Romania". In sondaje are 35,3, respectiv 24%. Daca luam in considerare doar estimarea mai scazuta, atunci iese la iveala o constatare cu consecinte importante pentru politica romaneasca, si anume ca PSD nu mai este - de fapt - cel mai mare partid al perioadei. Ca reprezentare parlamentara, da!, dar fostii sai votanti au inceput sa paraseasca PSD-ul. In precedentul ciclu electoral, partidul a guvernat destul de corect si de eficient, cu o echipa omogena, incat majoritatea populatiei l-a sustinut masiv timp de trei ani. Apoi imaginea de retea de interese, de guvernare corupta, "mafiota", de "partid-stat" n-a mai putut fi suportata. Ce pateste PSD-ul acum, ravasit de lupte intestine si descendent in sondaje, e consecinta comportamentelor de acest fel. Altfel spus, a sosit scadenta. Ca sa nu mai vorbim despre cum va arata PSD in sondajele urmatoare, la care repondentii vor tine cont atat de rezolvarea cu succes de catre actuala putere a crizei ostaticilor romani din Irak, cat si de implicarea retelei lui Omar Hayssam, fostul pesedist, complice cu grupuri de la varful guvernarilor din 1990-1996 si 2000-2004.
Tendintele (folosind termenul sociologic) sunt - deci - clare: Alianta PNL-PD e la o cota mult peste rezultatul de la alegeri, in timp ce PSD scade.
Prima concluzie care se impune e aceea ca, din punctul de vedere al liberalilor si al democratilor, alegerile anticipate sunt dezirabile. Ele implica si riscuri, pot fi privite critic de catre populatie (sunt costuri si e un "deranj", nu-i asa?!). Dar calculele confirma oportunitatea. Raman de gasit - daca se vor gasi! - momentul optim si scenariul cel mai acceptabil pentru declansarea procedurilor.
A doua concluzie priveste structura de camp a politicii romanesti actuale, ca spectru ideologic. Dupa cum am vazut, tandemul PNL-PD creste, iar PSD scade. In interiorul Aliantei, conform unor estimari, democratii, care beneficiaza de popularitatea fostului lor lider, actualul sef al statului, Traian Basescu, i-ar fi depasit pe liberali, urcand catre prima pozitie intre partidele momentului. Daca urmatoarele sondaje vor confirma - asa cum ar fi logic - alunecarea PSD si cresterea Aliantei dupa rezolvarea crizei ostaticilor, atunci rezulta ca PD poate deveni el "marele partid social-democrat", in locul PSD. Pentru sanatatea scenei noastre publice, pentru echilibrul democratic al politicii romanesti, stabilizarea acestei formule, cu PNL dominand dreapta si PD stanga, ar fi o evolutie foarte favorabila.
Consecintele consecintei ar fi urmatoarele: ca proiectul fuziunii PNL-PD si deplasarea formatiunii rezultate catre zona "populara"/conservatoare/crestin-democrata n-are sens; si ca e absolut ilogic - e, pur si simplu, o nebunie! - ca PD sa paraseasca tocmai acum stanga, cand incepe s-o domine, avand mari sanse de a oferi politicii romanesti marea si necesara forta social-democrata "de tip occidental", lasand in urma instinctele de "partid-stat" si tot restul.
O spune un comentator de orientare liberala, de centru dreapta...


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.