Cele doua procuroare care l-au anchetat pe Dinu Patriciu, la ordinul sefilor lor, Gheorghe Muscalu, seful DICOT, si Procurorul General al Romaniei Ilie Botos, sunt magistrati pe care nimic nu le recomanda intr-un dosar cu o asemenea miza. Ce mari spe
Cele doua procuroare care l-au anchetat pe Dinu Patriciu, la ordinul sefilor lor, Gheorghe Muscalu, seful DICOT, si Procurorul General al Romaniei Ilie Botos, sunt magistrati pe care nimic nu le recomanda intr-un dosar cu o asemenea miza. Ce mari specialiste in criminalitate macro-economica, crima organizata si terorism au devenit, peste noapte, procuroarele Adriana Cristescu si Georgiana Hosu, odata cu crearea Directiei de Investigare a Crimei Organizate si Terorism (DICOT) din Parchetul General, in a investiga cauze economice de maxima anvergura - iata o intrebare la care numai sefii lor pot raspunde. Experienta din trecut si mai ales "rateurile profesionale" arata ca procuroarele Adriana Cristescu si Georgiana Hosu au fost propul-sate in inaltele posturi pe criterii necunoscute, explicabile poate doar prin zelul cu care acestea s-au implicat in trecut in dosare cu comenzi politice evidente, in care au operat cu unitati de masura care nu au nimic de-a face cu profesionalismul.
Armaghedonul Georgianei Hosu
Procuroarea Georgiana Hosu a fost recent nominalizata intr-un Armaghedon asupra activitatii Parchetului General, ca "sotie de fost militian care in cazul FARMEC - CLUJ a cerut 60.000 USD partii vatamate, ca sa nu inchida dosarul". De numele ei este legat rechizitoriul din "Afacerea CI-CO", pe care l-a emis la 10 iunie 2002, sub bagheta vestitului ei fost sef, procurorul Ilie Piciorus. In afacerea CI-CO, in care au fost trimisi in judecata fostul sef al FPS Alin Giurgiu, fostul presedinte al SIF Muntenia, Horia Teodor Mihaescu si altii, Georgiana Hosu a "uitat" un mic amanunt. Si anume recuperarea banilor furati de la stat, dupa o reteta frecvent uzitata in marile dosare de coruptie, in care marii rechini, atunci cand nu mai pot fi cocolositi de magistrati, deoarece opinia publica s-a inflamat, sunt trimisi in judecata pe dosare subtiri, in care nu se dispun masuri de recuperare a prejudiciilor create, astfel incat, chiar daca infractorii ar primi o pedeapsa minora, sa nu trebuiasca sa mai dea banii inapoi. Georgiana Hosu avea datoria in dosarul CI-CO sa ceara anularea actului fraudulos de cesiune de actiuni dintre FPS si SIF Muntenia, incheiat la 30.03.1999, prin care pachetul majoritar de actiuni al CI-CO, care azi valoreaza circa 1000 de miliarde de lei, a fost instrainat fraudulos de fosta conducere a FPS. Culmea e ca in rechizitoriu, Georgiana Hosu vorbeste de ilegalitatea cesiunii, dar nu a catadicsit sa ceara anularea actului fraudulos, dovedind ca n-o interesa patrimoniul statului roman. Cazul CI-CO era insa influentat politic, semn ca pe durata procesului, fosta APAPS (sub conducerea lui Ovidiu Musetescu) si AVAS (sub conducerea lui Mircea Ursache) au refuzat ani in sir sa se constituie parte civila in proces cu contravaloarea actiunilor CI-CO si sa ceara readucerea acestora in patrimoniul statului, tocmai pentru ca infractorii sa poata fi scosi basma curata, prin crearea aparentei unei lipse a prejudiciului. Abia in urma cu doua luni, actualul sef al AVAS, Gabriel Zbarcea, a facut acest demers in urma caruia, culmea, procuroarele din dosar s-au opus in instanta admiterii cererii, semn ca "fetele" sunt in cardasie cu devalizatorii CI-CO. Dosarul nr. 4026/2002, aflat pe rolul Sectiei a II-a Penala a Tribunalului Bucuresti a incaput pe mainile prietenei lui Georgiana Hosu - judecatoarea Iosefina Parvu, de la TB, o adevarata poama a Justitiei, careia ex-ministrul Justitiei Valeriu Stoica, i-a cerut in 1999 indepartarea din Magistratura pentru eliberarea frauduloasa a fostului ei coleg de serviciu de la ICE NAVLOMAR - Stefan Riza, cercetat pentru o evaziune fiscala de 8 milioane de dolari, judecator care a scapat insa cu o blanda sanctiune disciplinara, gratie unor relatii de la Inalta Curte.
Promovarea Adrianei Cristescu
Cealalta procuroare, Adriana Cristescu, promovata fulgerator la PNA si adusa ulterior la DICOT, in Parchetul General, s-a "remarcat" in dosarul IPRS Baneasa, unde s-a facut ca-l ancheteaza pe infractorul Omar Hayssam, cel care a platit infima suma de 200.000 de dolari pentru terenurile rezidentiale de 13 hectare ale fabricii, care valorau 30 milioane de dolari, cu complicitatea fostilor functionari ai APAPS-ului din guvernarea lui Ovidiu Musetescu. La 9 septembrie 2004, procuroarea PNA, Adriana Cristescu, a dispus neinceperea urmaririi penale a membrilor comisiei de licitatie a APAPS, desi pentru orice om de buna-credinta era evident ca IPRS Baneasa a fost facuta cadou sirienilor lui Hayssam, iar din actele de negociere, majoritatea falsificate, rezulta clar ca firma siriana "Ogharit Trading" nu avea ca obiect de activitate producerea de piese electronice, ci doar comecializa asemenea produse, fapt pentru care nu trebuia admisa la licitatie. Dupa solutia de NUP, Adriana Cristescu a pasat dosarul la Parchetul General, unde nu este exclus sa il fi preluat tot ea sau una din colegele ei nedespartite, acum ca a ajuns mare anchetatoare la DICOT.
Foarte important, Adriana Cristescu a fost adusa la PNA la interventia ex-consilierului prezidential Paul Sarbu, cel care a redactat si semnat alaturi de Ioan Talpes, Memorandumul care a stat la baza "nasterii" dosarului Petromidia care-l vizeaza pe Dinu Patriciu - fapt care vorbeste de la sine despre obiectivitatea si impartialitatea anchetei. Numele Adrianei Cristescu mai este legat si de dosarul ex-primarului municipiului Satu-Mare, Horia Anderco. In acest dosar, Constantin Timciuc, fost director la Administratia Pietelor Satu Mare, a declarat in instanta ca a facut plangere penala impotriva procuroarei Adriana Cristescu care, a spus acesta, l-a amenintat ca il tine in arest cat vrea. Timciuc a aratat ca, in faza de urmarire penala, procurorul a afirmat ca: "nu consemneaza ceea ce declar, ci doar ce vrea". Timciuc a spus in fata completului de judecata ca "in 14 ianuarie 2003, procurorul Adriana Cristescu mi-a comunicat ca indiferent ce voi declara, pe Anderco tot o sa il aresteze (...) in iunie 2003, procuroarea Cristescu mi-a spus ca, daca declar ca i-am dat mita terenul de la Apa lui Anderco, o sa dispuna schimbarea masurii arestului preventiv cu interdictia de parasire a localitatii ca si in cazul altor co-inculpati. Dupa care mi-a spus sa declar ca de frica i-am dat terenul lui Anderco".

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.