La mai bine de doua saptamani de la sesizarea ministrului Mediului, Sulfina Barbu, Parchetul National Anticoruptie se face ca ploua. De ochii lumii, PNA a efectuat cateva audieri in cazul lucrarilor hidrologice contractate de ministrii mediului din p
La mai bine de doua saptamani de la sesizarea ministrului Mediului, Sulfina Barbu, Parchetul National Anticoruptie se face ca ploua. De ochii lumii, PNA a efectuat cateva audieri in cazul lucrarilor hidrologice contractate de ministrii mediului din perioada 2001-2004, dovada acestora fiind inserata in niste comunicate minuscule de presa, in ciuda anchetelor si reportajelor publicate de majoritatea ziarelor centrale. Adevaratii vinovati ai suferintei victimelor inundatiilor nu au fost inca gasiti. La fel, Sulfina Barbu pare sa isi fi pierdut inversunarea de a afla daca banii publici au fost cheltuiti conform legislatiei in vigoare, daca lucrarile au fost executate corespunzator si daca exista sau nu in teren aceste lucrari.
La inceputul lunii mai, tonul Sulfinei Barbu era vehement: "Exista suspiciuni de coruptie si de cheltuieli ilegale a banilor publici. Trebuie sa fim convinsi, in urma acestor anchete, daca banul public a fost cheltuit in conformitate cu normele legale in vigoare". Tonul ministrului Mediului astepta si fapte pe masura. De la nivelul pozitiei pe care o detine, pare impardonabil sa fi nominalizat societati, sugerand ca sunt vinovate pentru dezastrele produse de inundatii, fara sa fi avut si dovezi in acest sens.
Sulfinei Barbu i-ar fi fost de ajuns o minima documentare prealabila pentru a-si da seama ca Parchetul National Anticoruptie nu ii va audia "pe bune" nici pe directorii SOCOT SA Targu Mures, Eugen Popa, sau pe Mircea Nistreanu, directorul REPCON SA Oradea. In timp ce alti "clienti" de-ai PNA petrec cate doisprezece ore la audieri pentru o spaga de 100 de euro, Mircea Nistreanu a fost audiat doar trei ceasuri la sediul PNA Oradea de catre cei care, in urma cu cateva luni, il santajau sa semneze un autodenunt mincinos! Numele lui Nistreanu a aparut in anchetele ZIUA de-a lungul anului 2004, acesta fiind cel care l-a denuntat pe Ioan Lascau, consilierul preaderare din cadrul Ministerului Finantelor, pentru presupuse fapte de coruptie. Reamintim ca incercarile PNA de eliminare a lui Ioan Lascau dateaza inca de la inceputul anului 2004 si au fost efectuate, potrivit spuselor acestuia, la comanda expresa a oamenilor de afaceri Ioan si Viorel Micula, deranjati de controalele facute la firmele lor de finantistul bihorean, controale in urma carora Lascau descoperise fraude la bugetul de stat in valoare de zeci de miliarde de lei.
Prima tentativa de infundare a lui Lascau s-a dovedit a fi un esec, datorita lipsei de consistenta a probelor: in vara lui 2004, PNA Bucuresti a fost obligata sa dea neinceperea urmaririi penale impotriva acestuia. Neimpacati cu esecul suferit, Ioan Moldovan, procurorul sef al Sectiei Teritoriale a PNA Oradea, precum si procurorul adjunct Horea Adrian Miclescu, au aplicat cunoscuta cutuma a PNA de fortare a unui autodenunt, singura solutie in cazul Lascau care putea activa o stare de arest. La vremea respectiva, masina cu care circula spre Bucuresti patronul oradean Mircea Nistreanu a fost oprita inopinat de un agent de politie pentru un control de rutina. Apoi, discreti, procurorii PNA l-au rugat pe Nistreanu sa ii insoteasca pentru o scurta declaratie. La sediul PNA, anchetatorii i-au pus in vedere acestuia ca se afla in vizorul institutiei pentru mai multe infractiuni, ca impotriva acestuia exista plangeri, dar ca ar exista o posibilitate ca acesta sa scape basma curata, ba chiar sa fie protejat de mana PNA: sa depuna un denunt impotriva cuiva. Presat, Nistreanu a priceput imediat ce i se cere. A luat cateva coli de hartie si, timp de cateva ore, a scris neintrerupt, infundandu-si cu nemiluita dusmanii personali. Printre numele pomenite, nu se afla insa si Lascau. Perseverent, unul dintre anchetatori i-a sugerat lui Nistreanu sa faca o "compunere" si despre acesta. Nistreanu s-a conformat, iar Miclescu l-a asigurat pe patronul oradean ca nu va mai avea vreodata probleme cu procurorii Parchetului.
Fara mari surprize
In fapt, nici audierea lui Eugen Popa, director general la SOCOT SA Targu Mures nu poate aduce mari surprize, fiind cunoscute excelentele sale relatii cu fostul secretar de stat pentru ape din perioada 2000-2004, Florin Stadiu, cel care i-a facut lobby la Aurel Constantin Ilie prin intermediul caruia, asa cum veti vedea in cele ce urmeaza, SOCOT Targu Mures a primit un os bun de ros din friptura banilor publici.
Bataie de joc pe bani publici
Dupa 1999, o mare parte din resursele bugetare destinate lucrarilor hidrotehnice au fost canalizate catre Ardeal din cauza deselor inundatii inregistrate in zona, in general primavara dupa topirea zapezii. Obiectivele de investitii promovate in Ardeal au vizat bazinele hidrografice Mures, Somes, Tisa, Barcau, Crisul Negru, Crisul Alb, Timis sau Bega, iar sumele alocate chiar depasesc cifrele inaintate de premierul Tariceanu - 1500 de miliarde de lei. Mare parte a acestor executii de constructii hidrotehnice au fost cofinantate cu credite ale Bancii de Dezvoltare Central Europeana (BDCE) sau ale Bancii Europene de Investitii (BEI). Bancile au conditionat cofinantarea lucrarilor tocmai de executia de lucrari pentru apararea impotriva inundatiilor sau de combatere a efectelor acestora - adica regularizari de albii, protectie de mal si indiguiri. Adica, banii au ajuns exact in judetele cele mai grav afectate de inundatii in ultimii cinci ani. Una dintre firmele preferate ale acestor licitatii, organizate de cele patru directii ale apelor din Ardeal si Banat - Directia Apelor Somes-Tisa, Directia Apelor Mures, Directia Apelor Crisuri si Directia Apelor Banat - a fost si SOCOT SA Targu Mures. Firma patronata de catre Eugen Laurean Popa - 21%, SIF Transilvania - 21,2% si PAS SOCOT - 20%, i-am amintit pe cei mai importanti actionari, a obtinut antrepriza generala, alaturi de REPCON Oradea si Hidroconstructia Cluj, a lucrarilor de consolidare a malurilor din judetul Maramures. De asemenea, aproximativ acelasi trio a derulat sau deruleaza lucrarile de indiguiri si reabilitare a malurilor in judetul Mures. Aceeasi echipa a fost angajata pentru lucrari in judetele Arad, Timis, Hunedoara, desi lista firmelor certificate sa desfasoare activitati de proiectare si executie in domeniul gospodaririi apelor este mult mai lunga, peste 50 de firme, conform Ordinului nr. 50/2004, prin care se aproba aceasta lista a eligibililor. Poate nu ar fi fost o mare problema ca aceste firme si-au adjudecat lucrarile de executie, daca nu s-ar fi constatat cateva deficiente care sunt comune fiecarui antreprenor general, si anume intarzierile in finalizarea lucrarilor, depasiri ale termenelor care au antrenat in mod evident si majorari ale costurilor de executie, platite din bugetul de stat si, in final, din banii nostri. Scuza des folosita a fost ca finantarile au fost insuficiente sau chiar absente, iar din aceasta cauza lucrarile nu au putut fi receptionate la termenele statuate in clauze contractuale.
Pentru exemplificare ne vom opri asupra judetului Mures, unde cofinantarile BDCE si BEI se ridica la zeci de milioane de euro, fara ca lucrarile sa fi fost finalizate, desi termenele de executie au expirat de ceva vreme, asa cum precizam mai sus.
Amanarea, lait-motiv in constructii
Unul dintre cele mai importante obiective de investitii adjudecat de SOCOT sunt amenajarile hidroedilitare ale bazinului hidrografic Niraj, lucrare evaluata la 14 milioane de euro, din care o parte au fost drenati catre Aquaproiect Bucuresti. Cea mai mare parte a banilor sunt asigurati de catre BDCE - putin peste zece milioane de euro. Lucrarile au demarat in 1988, dar au fost intrerupte din cauza lipsei banilor. Dupa 2001 si dupa cativa ani in care inundatiile cauzate de revarsarea Nirajului au facut prapad in comunele muresene, lucrarile au fost reluate. Un prim termen de finalizare a lucrarilor a fost stabilit pentru 2002-2003, acesta intr-o varianta extrem de optimista. Doar ca intre timp au fost stabilite estimari mai realiste, care prelungesc termenul de executie pana in decembrie 2007, cand, cu siguranta, banii alocati proiectului vor fi ajustati substantial.
Termen nerespectat
O alta lucrare de mare amploare adjudecata de SOCOT este amenajarea raului Mures, in zona Vidrasau-Cipau, o alta zona cu potential ridicat de inundatii. Lucrarile de constructie la acest dig au inceput in august 1993 si, teoretic, urmau sa fie finalizate pana in decembrie 2004, termen care nu a fost respectat. Mentionam ca termenul de executie al acestui obiectiv de investitii a fost prelungit in repetate randuri, motiv pentru noi, jurnalistii, de a participa anual la evenimentul inundatii in zona Iernut. Bineinteles, dupa cum precizam, de fiecare data se justifica neterminarea lucrarilor prin lipsa resurselor. Amenajarea acestui tronson al Muresului costa 4,8 milioane de euro, din care 2,5 milioane sunt suportati din credite BEI. Iar daca suntem in zona Iernut, precizam ca lucrarile de amenajare a Muresului in aceasta zona au fost licitate si castigate tot de catre SOCOT. Lucrarile urmau sa fie finalizate pana in septembrie 2004, desi au inceput in noiembrie 1996. Nu va mai spunem nici o noutate daca precizam ca nici acest termen nu a fost respectat. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au prevazut fonduri de 1,8 milioane de euro, jumatate finantare BEI.
Tot in 2004, dar in noiembrie, urmau sa fie receptionate, teoretic, lucrarile de amenajare a raului Tarnava pentru aparare impotriva inundatiilor in zona Suplac, Adamus, Cornesti. Costul lucrarilor a fost estimat la trei milioane de euro, din care 1,8 milioane de euro credite BEI.
Pana in prezent, singurele lucrari receptionate si care au fost executate de SOCOT sunt cele de amenajare a raului Mures, in comuna Rusii Munti, pentru aparare impotriva inundatiilor, respectiv cele de refacere praguri de fund Priza 2 si consolidare rizberma la Targu Mures, lucrari ale caror costuri nu au totalizat nici macar 500 de mii de euro.
Cu toate acestea, SOCOT a incasat suficienti bani, astfel incat se poate lauda in ultimii trei ani cu venituri de peste 500 de miliarde de lei si cu profituri care se invart undeva la zece miliarde de lei anual, rezultate financiare obtinute in proportie de 80% din bani publici.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.