Marginal prin destin si vocatie, Marcu-Mihai Avramescu alias Jonathan X Uranus alias Ierusalim X. Unicornus, alias parintele Mihail (1909-1984) a fost una dintre cele mai fascinante, mai excentrice si mai enigmatice figuri culturale din Romania secol
Marginal prin destin si vocatie, Marcu-Mihai Avramescu alias Jonathan X Uranus alias Ierusalim X. Unicornus, alias parintele Mihail (1909-1984) a fost una dintre cele mai fascinante, mai excentrice si mai enigmatice figuri culturale din Romania secolului XX: deopotriva scriitor avangardist si "intelectual al Bisericii".
Etnic evreu initiat in ezoterism, adept al lui Rene Guenon, l-a stimulat in acest sens pe prietenul si colegul sau de liceu Mircea Eliade. Impreuna cu el a editat, la inceputul anilor '30, efemera revista de studii ezoterice Memra ("cuvant" in limba ebraica). A debutat in Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi sub numele Marc Abrams (1928) cu schita Urangutanul din calorifer, manifestandu-se o vreme ca autor de schite urmuziano-kabbalistice (sub pseudonimul Jonathan X. Uranus), apropiat cercurilor de avangarda. Legendele epocii il evoca pe acest membru atipic al tinerei generatii interbelice ca pe un magician, astrolog, grafolog, fizionomist, ghicitor, ocultist etc. cu o viata boema extravaganta. In 1936 se boteaza ortodox (ca mai tarziu N. Steinhardt, cu care a si fost comparat), iar in 1939 devine student al Facultatii de Teologie din Bucuresti. Isi intrerupe studiile din cauza persecutiilor rasiale antonesciene. Le va relua, dupa multe tribulatii, in 1949 (!), cand isi sustine licenta cu o teza despre Qabbalah. Gnosa traditionala a Legii Vechi. Hirotonit in 1951 preot la Biserica Alba, parintele Mihail va sluji la Stavropoleos, Schitul Maicilor si Udricani. Dupa un divort care il arunca pe drumuri, va fi transferat ca preot paroh la Tulcea, apoi in Banat, la Jimbolia, unde va deveni, in anii '70, un fel de maestru informal pentru cativa scriitori importanti: Cornel Ungureanu, Serban Foarta, Marcel Tolcea.
Cu exceptia grupajului de texte inclus de Sasa Pana in Antologia literaturii romane de avangarda (1969) si a unor comentarii ale admiratorilor sai din revista timisoreana Orizont, Uranus a fost ignorat de catre critica pana mult dupa 1990, privit ca "epigon urmuzian" etc. Debutul editorial postum - dupa 15 ani de la moarte! - il aduce in atentie ca "intelectual al Bisericii" cu cateva scrieri de sertar stranii, cu totul speciale: Calendarul incendiat al lui Ierusalim X. Unicornus (Cuvant inainte de IP.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, prefata de Alexandru Paleologu, postfata de Mihai Constantineanu, Editura Anastasia, 1999), Monolog nocturn despre Suverana Slobozenie a Singuratatii (postfata de Andrei Plesu, Editura Anastasia, 2001) si Comedia infra-umana. Fragmente din Eseul poliautobiografic al lui Ierusalim X Unicornus (prefata de Serban Foarta, evocare de Floriana Avramescu, postfata istorico-biografica de Marcel Tolcea, Editura Brumar, Timisoara, 2004), ingrijite de fiicele autorului, Mariana Macri si Floriana Avramescu.
Pentru un profan, a amesteca pe Urmuz cu ezoterismul lui Guenon, cu Kabbala si ortodoxia poate parea o nastrusnicie. Pentru Mihail Avramescu insa, contrariile sunt unificate simbolic de X-ul din centrul pseudonimelor sale. Scrierile par a tine de o logica fuzzy, ca in "obiectele imposibile", ca in cuantica sau in matematicile superioare. O demonstreaza si "eseul poliautobiografic" publicat recent la Brumar in conditii grafice de o discreta eleganta. Cele 40 de pagini - minus prefetele, postfata si ilustratiile insotitoare - alcatuiesc o naratiune concentrata, in care travestiurile, ironia ludica si parodica, paradoxul, amestecul baroc de registre stilistice, jocurile de cuvinte si fantezia abracadabranta trimit catre un substrat ocult si catre o alegorie mistica gen Istoria ieroglifica. Aruncand in aer cu zambetul pe buze conventiile genului autobiografic, "Astro.Magul" mixeaza, urmuzian si kabbalistic, timpuri, spatii, dimensiuni, speculatii ezoterice si amanunte din propria biografie lumeasca, din viata bisericeasca si literara, imprumutand personajelor reale identitati onomastice pline de haz si talc (Tudor Arghezi, de pilda, e Rumor Zambezi, iar gruparea Criterion e "Histerion"). O "comedie infra-umana" esentializata, fara termen de comparatie.
Cand vor fi oare adunate in volum si numeroasele texte "avangardiste" de tinerete ale acestui fascinant "Humorist liber din Ortodoxia neconformista"? Recuperarea operei lui Marcu-Mihail Avramescu se afla inca abia la inceput.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.