Din 1978, de cand a inceput sa-si deschida economia si a permis liberalizarea treptata a acesteia pe baza concurentei, fie ea si controlata de stat, China a inregistrat o rata medie de crestere economica de 9,4%. Anul trecut, rata de crestere a econo
Din 1978, de cand a inceput sa-si deschida economia si a permis liberalizarea treptata a acesteia pe baza concurentei, fie ea si controlata de stat, China a inregistrat o rata medie de crestere economica de 9,4%. Anul trecut, rata de crestere a economiei Chinei a fost de 9,5%, dupa ce a inregistrat o crestere spectaculoasa in ultimele trei luni ale anului, de 13%. Parerile economistilor sunt impartite, insa o asemenea rata de crestere nu poate fi sustinuta de nici o economie. Prin urmare, semnalele date de unii dintre acestia par mai degraba explicatii care sa-i linisteasca pe ei insisi decat pe autoritatile Chinei.
Pericolul unei supraincalziri a economiei este cat se poate de real si, deocamdata, masurile restrictive luate de autoritati nu au reusit sa reduca nivelul investitiilor din economia Chinei. Exporturile, consumul si investitiile reprezinta principalele componente ale cresterii economice. Potentialul imens al pietei de desfacere face din economia acestei tari un punct de interes pentru toate companiile multinationale. Dupa SUA, China este piata cu cel mai mare potential de crestere al consumului. Marimea populatiei si cresterea veniturilor acesteia, ca rezultat al cresterii economice, face ca toate multinationalele sa se intreaca in investitii pentru a prinde o bucata din aceasta piata, cu atat mai mult cu cat resursele minerale ale Chinei sunt impresionante. In conditiile in care se inregistreaza o scadere a consumului in SUA si Europa, lupta pentru noi piete se accentueaza continuu.
Exporturile Chinei au explodat in ultimii ani, pietele din America si Europa sunt asaltate de produse chinezesti, chiar daca acestea sunt produse care incorporeaza un nivel redus de tehnologie. Expansiunea exporturilor pune acum in pericol industria de incaltaminte si textile din SUA si UE, iar efectele sunt resimtite chiar si in Romania. Peste 25% din exporturile Chinei sunt reprezentate de produse textile. Pe total exporturi, China a realizat in decembrie o valoare de 64 de miliarde de dolari.
O mare parte din aceste exporturi sunt realizate in relatia cu SUA, de unde si cauza presiunilor facute asupra autoritatilor Chinei. Deficitul inregistrat de SUA din relatiile comerciale dintre cele doua tari se situeaza la un nivel de 100 de miliarde de dolari anual, exporturile Chinei fiind una din principalele cauze ale deficitului urias al Statelor Unite. Mentinerea unei rate de schimb fixe a monedei Chinei-yuanul, la un nivel de 8,3 yuani pentru 1 dolar, determina un avantaj incorect pentru produsele chinezesti. Din aceasta cauza, presiunile din parte SUA si UE asupra autoritatilor chineze se intensifica pe fiecare zi care trece pentru a permite yuanului sa fluctueze liber, in timp ce acestea incearca sa traga de timp. O volatilitate a yuanului ar determina in mod cert, o apreciere a acestuia fata de dolar, fiind avansata o apreciere de pana la 40%, ceea ce ar ieftini importurile avantajand astfel celelalte state din Asia ale caror produse se vor ieftini pe piata Chinei. Japonia ar putea profita imediat de noua conjunctura deoarece China reprezinta, la aceast moment, cea mai mare piata de desfacere pentru produsele japoneze.
Ingrijorator este si faptul ca excedentul comercial al Chinei in relatia cu SUA este reinvestit in economia americana prin pastrarea unei parti importante din rezerva in titluri ale trezoreriei SUA, finantand astfel deficitul de cont curent al Statelor Unite. Ce s-ar intampla, daca la un moment dat China ar vinde toate activele detinute in dolari si care ar fi consecintele asupra economiei SUA, este greu de imaginat. Dolarul s-ar prabusi, iar avalansa care ar urma pe pietele financiare ar bulversa intreaga economie mondiala.
Rata de crestere a investitiilor din China este cea mai mare din lume, aceasta situandu-se la un nivel de 40% din PIB. Este greu de crezut ca o economie poate sustine o astfel de crestere a investitiilor. Pericolul este ca veniturile generate de aceste investitii sa se inscrie pe o panta descendenta. Chiar daca beneficiaza de investitii straine impresionante, cresterea cheltuielilor cu active fixe-fabrici, infrastructura si alte proprietati ascunde si laturi negative. Doua treimi din economiile populatiei sunt concentrate in patru banci detinute de stat, banci care la randul lor au acordat imprumuturi fara a tine cont de nivelul riscului. Se apreciaza ca peste 40% din credite sunt neperformante, iar deschiderea pietei bancare si intrarea pe piata a bancilor straine incepand cu 2005 ar putea scoate la lumina aceste portofolii, iar preluarea lor de catre stat ar presupune un deficit bugetar urias.
Cele mai mari rate de crestere a investitiilor au fost inregistrate in industria otelului, aluminiului si a cimentului care au crescut cu 170%, sectoare mari consumatoare de energie. Autoritatile au acuzat investitorii din aceste sectoare ca sunt responsabili de criza energetica. Aproximativ 70% din energia electrica este furnizata de termocentrale. Cresterea consumului de energie electrica a dus la cresterea pretului kilowatt-ului pentru companii.
Investitiile uriase au determinat si o crestere a cererii de petrol care, la nivel mondial, s-a concretizat in preturi record anul acesta, cu efecte negative asupra cresterii ecnomice globale. China a devenit cel de al doilea mare importator de petrol, dupa SUA.
Fondurile speculative au crescut, anul trecut, cu 26%, iar pe primul trimestru al acestui an sunt apreciate la 31 miliarde de dolari. Acestea au crescut pe fondul speculatiilor privind aprecierea yuanului si a temerilor privind explozia preturilor din sectorul afacerilor imobiliare. Alaturi de expansiunea creditului si cresterea peste necesitati a capacitatiilor de productie, fondurile speculative contribuie la cresterea riscurilor financiare. Deocamdata, eforturile concretizate ale autoritatilor: restrictiile din sectoarele industriale - metalurgie si constructii, cresterea ratei dobanzii, cresterea preturilor la energie nu dau rezultatele scontate. Pe fondul cresterii veniturilor populatiei si cresterii consumului, febra pentru investitii pare de neoprit.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.