Comisia Europeana a oferit un sprijin nesperat statelor central si est-europene care asteapta ca Federatia Rusa sa condamne pactul Ribbentrop-Molotov, pact care a aruncat zeci de milioane de europeni sub ocupatia sovietica. Astfel, vicepresedintele C
Comisia Europeana a oferit un sprijin nesperat statelor central si est-europene care asteapta ca Federatia Rusa sa condamne pactul Ribbentrop-Molotov, pact care a aruncat zeci de milioane de europeni sub ocupatia sovietica. Astfel, vicepresedintele Comisiei Europene, Gunther Verheugen, a declarat luni ca Federatia Rusa trebuie sa recunoasca faptul ca URSS a ocupat ilegal tarile baltice daca doreste sa aiba relatii de buna vecinatate cu UE. "Este important pentru UE ca relatiile noastre cu Rusia sa se bazeze pe adevar", a subliniat Gunther Verheugen, citat de Mediafax. "Nu putem ascunde faptul ca cele trei tari baltice au fost mult timp ocupate impotriva vointei lor", a precizat reprezentantul Comisiei Europene, prezent in Estonia, la Tallin.
Verheugen: "crime" impotriva statelor baltice
El a subliniat ca Rusia este "un partener strategic apropiat" al Uniunii Europene, insa intelegerea reciproca presupune respectarea istoriei europene. "Aderarea la UE a unor tari din Europa centrala si orientala a provocat si provoaca in continuare schimbari in Europa occidentala in ceea ce priveste perceptia asupra istoriei continentului, in special asupra istoriei recente", a mai declarat Verheugen, citat de Mediafax. "Nu am recunoscut niciodata in totalitate crimele carora le-au cazut victime estonienii, lituanienii si letonii", a conchis Verheugen, cu referire directa la Federatia Rusa.
Letonia, Estonia si Lituania au fost plasate, la sfarsitul Celui De-al Doilea Razboi Mondial, alaturi de Romania, Bulgaria, Ungaria, Polonia si altele, in sfera de influenta a Uniunii Sovietice, prin pactul germano-sovietic Ribbentrop-Molotov, semnat in august 1939. In prezent, cele trei tari baltice, dar si Polonia si Ungaria, sunt membre ale Uniunii Europene.
Prin reactia pe care a avut-o luni Bruxelles-ul, Uniunea Europeana semnaleaza ca adopta pozitia Estoniei, Lituaniei si Poloniei, care solicita Federatiei Ruse sa condamne pactul Ribbentrop-Molotov. De altfel, reactia lui Gunther Verheugen intervine la o saptamana inainte de manifestatiile de la Moscova prin care Rusia aniverseaza 60 de ani de la victoria sovietica impotriva Germaniei fasciste. Acum cateva saptamani, presedintii Estoniei si Lituaniei, Arnold Ruutel si Valdas Adamkus, au respins invitatia transmisa de Vladimir Putin pentru participarea la aceste ceremonii, deoarece liderul de la Kremlin a refuzat sa condamne Pactul Ribbentrop-Molotov.
Havel amendeaza "prostiile" nostalgice ale lui Putin
Fostul presedinte si lider anticomunist ceh Vaclav Havel a atacat luni cu fermitate recentele declaratii nostalgic-sovietice ale actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, transmite Rompres, care citeaza Austrian Press Agency. Saptamana trecuta, presedintele Rusiei catalogase destramarea Uniunii Sovietice drept "cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului trecut". "Am fost oarecum surprins ca Putin a spus o asemenea prostie", a reactionat Vaclav Havel, in timpul unui discurs sustinut luni la Universitatea Georgetown din Washington, in compania fostului secretar de Stat Madeleine Albright, noteaza Rompres.
In continuare, Vaclav Havel a aratat adevarata fata a URSS-ului deplans de Vladimir Putin. Uniunea Sovietica a fost o "putere coloniala", pentru ca multe dintre fostele republici sovietice nu au fost parte a Rusiei din punct de vedere istoric si cultural, a amintit celebrul lider anticomunist ceh. Declaratia sa a reprezentat o replica la alta afirmatie nostalgica a lui Vladimir Putin, care sustinuse ca destramarea URSS a reprezentat o "adevarata drama" pentru milioane de cetateni rusi care s-au regasit in afara tarii lor.
In discursul sau de la Washington, Vaclav Havel a catalogat schimbarea de regim din Ucraina drept o "revolutie impotriva post-comunismului". Fostul presedinte ceh a precizat ca doctrina comunista nu mai exista oficial in Ucraina, insa in post-comunism, desi formal existau institutii democratice, puterea se afla concentrata in mainile unui amestec de mafie si interese economice, care i-a instrainat total pe cetateni de autoritati.
Vaclav Havel a criticat voalat si interventia americana in Irak. Statele democratice nu ar trebui sa ocupe cu atata usurinta o alta tara unde considera ca nu exista libertate, a subliniat Havel.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.