Bani evaporaþi in neant, diguri construite dupã normative din '68

Aºa cum se intamplã de 15 incoace in þara noastrã, autoritãþile aºteaptã sã se intample ''ceva rãu'', pentru ca, ulterior, ''sã deschidã ochii'' ºi sã caute cauze, ''mãsuri de redresare a situaþiei'' ºi vinovaþi. In aceastã perioadã, inundaþiile catastrofale din judeþul Timiº au pus la treabã autoritãþile.
Astfel, doar dupã dezastrul din Timiº, am aflat ºi noi cã, in Romania, lucrãrile hidrotehnice se efectueazã ºi la ora actualã ''dupã un stas din anul 1968 cu o uºoarã modificare in 1983 ºi au la bazã protecþia exclusivã a bunurilor economiei naþionale'', a dezvãluit Aurel Panã, directorul Administraþiei Naþionale ''Apele Romane''.
Culmea este cã lucrãri incepute in 1976 ''figureazã ºi acum ca investiþii in curs''.
Panã a adãugat cã, in prezent, efectuarea acestor lucrãri trebuie sã aibã in vedere in primul rand protecþia cetãþeanului.
Prin urmare, o comisie de experþi va analiza situaþia hidrologicã ºi climatericã din ultimii ani ºi va stabili ce forme de lucrãri hidrotehnice trebuie efectuate in viitor.
In acelaºi timp, Ion Sandu, directorul general al Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM) a precizat cã banii alocaþi in ultimii 15 ani pentru diguri ori baraje ''au fost prost cheltuiþi''.
Aurel Panã ºi ministrul mediului, Sulfina Barbu, au þinut sã sublinieze faptul cã ''in perioada 2000-2004 cateva firme au luat direct lucrãrile, fãrã a fi organizate licitaþii aºa cum prevede legea''.
''Echipa interministerialã care verificã firmele ºi modul in care au fost efectuate lucrãrile hidrotehnice a fost intãritã cu cinci inspectori din cadrul Corpului de Control al Guvernului.
Existã suspiciuni cã banii au mers in altã parte. De 15 ani se cheltuiesc bani, dar nu existã diguri.
Am fãcut analiza contractelor ºi am observat, spre exemplu, cã, in perioada 2000-2004, firma Aqua Proiect, unde administrator este soþia fostului ministru al mediului Constantin Ilie, a avut contracte cu acest minister de 136,9 miliarde de lei.
In ceea ce priveºte datele referitoare la fostul ministru al mediului Speranþa Ianculescu, pot sã spun cã le-am aflat din mass-media.
Este libertatea ei sã mã dea in judecatã'', a declarat Sulfina Barbu. La randul sãu, secretarul de stat, Lucia Varga, a spus cã ''ancheta privind lucrãrile hidrotehnice a fost declanºatã inainte de inundaþii''.
Pe de altã parte, Panã a precizat cã ''echipa interministerialã, dupã ce va face verificãrile, va stabili dacã va fi sesizat Parchetul Naþional Anticorupþie''.

Sinistraþii din Timiº nu vor sã plece din adãposturile provizorii

Sinistraþii din judeþul Timiº nu vor sã pãrãseascã adãposturile provizorii pentru a se muta in locuri in care, dupã cum susþin autoritãþile locale, li se pot oferi mai multe condiþii igienico-sanitare.
Aceºtia spun cã vor sã fie cat mai aproape de gospodãrii astfel incat, in momentul in care situaþia le permite, sã meargã la casele lor pentru a-ºi lua bunurile care le-au mai rãmas.
De asemenea, ei se tem cã in cazul in care vor pãrãsi adãposturile provizorii nimeni nu va mai avea grijã de animalele pe care le-au salvat din calea apelor.
Pe de altã parte, autoritãþile locale incearcã sã explice sinistraþilor faptul cã in aceste adãposturi existã riscul apariþiei unor boli avand in vedere cã sunt obligaþi sã doarmã cate 20 intr-o incãpere ºi au posibilitatea sã se spele doar la chiuvete.
Ovidiu Drãgãnescu, prefectul de Timiº, a declarat, ieri, cã deja primarii mai multor localitãþi care nu au fost afectate de inundaþii s-au oferit sã punã la dispoziþia sinistraþilor locuinþe unde vor avea condiþii igienico-sanitare mult mai bune.
Totodatã, reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Timiº au precizat cã toþi sinistraþii au fost vaccinaþi ºi cã spitalele au spaþii amenajate in care aceºtia pot fi cazaþi.
In cele din urmã, o parte dintre sinistraþi s-au lãsat convinºi sã se mute in alte locuri unde au condiþii ceva mai bune.
In ceea ce priveºte sistarea lucrãrilor, in zona Crai Nou, la cele douã breºe din dig, prefectul Drãgãnescu a precizat cã nu a fost consultat de cãtre directorii de lucrãri cand s-a luat aceastã decizie. El a aflat despre acest lucru luni searã ºi a solicitat reluarea lucrãrilor.
Mai mult, ieri, se cãutau soluþii pentru obþinerea unor pompe de mare capacitate care, dupã cum susþin autoritãþile locale, in þara noastrã ''par sã nu existe, deci trebuie aduse din alte þãri''.
De astãzi dupã-amiazã panã maine dimineaþã, in Banat va ploua din nou.
Pe de altã parte, in localitãþile tulcene Pãtlãgeanca ºi Plaur, ieri, apele Dunãrii au inceput sã se retragã.
O comisie a fost in zonã pentru evaluarea pagubelor produse de inundaþii la cele 60 de gospodãrii din cele douã localitãþi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe