Magureanu in gaura de sarpe!

Istoria rafinariei de la Suplacu de Barcau, Petrosub, este una extrem de interesanta si contine fapte demne de o carte cu spioni si interese financiare oculte. Plimbata de colo-colo, rafinaria a ajuns in acest moment sa nu aiba conducere executiva si sa nu mai fie operabila. Ciudat este ca impasul in care se afla astazi rafinaria nu s-a datorat faptului ca ar fi apartinut statului si astfel ca o putere "oculta" ar fi adus-o in sapa de lemn cu intentia de a o cumpara pe mai nimic asa cum s-a intamplat cu multe alte societati comerciale, ci este rezultatul unui prost management al unei firme off-shore in spatele careia se afla unul dintre cele mai "gri" personaje din Romania: Virgil Magureanu!
Vom proba mai jos implicarea lui Magureanu in conducerea debila a acestei societati si jocurile de culise transfrontaliere care au provocat un dezastru pentru muncitorii din rafinarie.
In anul 1996, rafinaria a fost privatizata total. Actionarul majoritar, Eurotrading Chemicals a obtinut 51%, prin metoda MEBO au mai fost alocate inca 20%, iar restul s-a dus prin "cuponiada". Rafinaria a continuat sa functioneze sub noua conducere pana in anul 2001, cand Petrom a cerut onorarea datoriilor pe care le contactase rafinaria in ultimii ani. Valoarea creantelor era de 430 de miliarde de lei la care se adaugau penalitati de 300 de miliarde. Pusi in fata dezastrului, conducerea rafinariei, care intre timp se inmultise prin cedarea de catre Eurotrading Chemicals a mai multor actiuni catre Eurohouse 2000 SRL si FirInvest LTD, a decis la 1.08.2001 sa acorde creditorului, adica societatii Petrom, administrarea rafinariei cu scopul de a recupera minim 75% din datorie. Timpul a trecut, rafinaria a prelucrat titei si l-a comercializat, dar la mijlocul lunii iunie 2004 Petrom nu reusise sa recupereze decat 47 de miliarde din cele 730 de miliarde de lei. In prezent, rafinaria Petrosub datoreaza Petrom peste 1000 de miliarde de lei. La aceasta suma se adauga o paguba de 63 de miliarde de lei, inregistrata in anul 2002, ca urmare a impunerii unui sechestru de catre Garda Financiara ca urmare a unor nereguli descoperite in contabilitate.
Lucrurile nu s-au oprit insa aici. Pentru ca dezastrul sa fie complet, dupa cei trei ani in care conducerea Petrom a incercat sa-si recupereze pagubele, actionarii majoritari, adica cele trei societati comerciale care detineau 51% din rafinarie, au refuzat sa isi ia inapoi compania. Ca urmare a acestei ezitari, Adunarea Generala a Actionarilor de la Petrosub, care a activat la ordinele Petromului timp de trei ani, a intrat in criza. Doi membri, Florian Constantinescu si Ion Bohalteanu si-au inaintat demisiile, dar nimeni nu i-a descarcat de gestiune. Astfel, la aceasta ora, rafinaria nu are director general si nici director economic, nu proceseaza, iar muncitorii au iesit in strada.
Profesorul din Giurtelecu Hododului
ZIUA a dezvaluit pentru prima oara, in 1997, ca fostul sef al SRI-ului, Virgil Magureanu, avea interese directe in rafinaria de la Suplacu de Barcau. Praful s-a asternut peste paginile de atunci, dar unii nu au uitat si imediat ce situatia a devenit disperata au cautat un sfat la "domn' profesor Magureanu" care isi odihnea oasele prin apropiere, la mosia sa din comuna Giurtelecu Hododului. Din acea locatie, oficialii de la Petrosub au fost redirectionati catre o vila impunatoare aflata chiar langa Guvernul Romaniei si in care Isi avea sediul o companie de consultanta pe nume "Pro Romania". Asa au ajuns cei obiditi din rafinarie in birourile lui Virgil Magureanu, cel care controla societatea de consultanta. Asta se intampla in anul 2004, cand rafinaria era cu ambele picioare in groapa. Magureanu s-a aratat extrem de amabil si le-a promis muncitorilor ca totul se va rezolva favorabil, iar muncitorii vor avea ce sa puna pe masa familiilor. Discutiile cu Magureanu au dovedit ca acesta stia tot. Despre certurile din interiorul AGA, despre clienti si creante, despre incidente si barfe...
Sositi cu jalba in protap la Bucuresti, petrolistii de la Suplacu de Barcau au plecat cu un sentiment de bine dupa discutia cu Magureanu. Sperau ca totul va fi bine. Se gandeau ca daca au reusit sa obtina o promisiune de la "domn' profesor", lucrurile se vor aranja de la sine.
Nu a fost sa fie asa. Magureanu avea alte planuri. Dupa cateva luni aveau muncitorii sa afle ca de fapt se uitasera in ochiul "sarpelui cu ochelari".
Magia sarpelui
Firma de consultanta a lui Magureanu, "Pro Romania", a desfasurat ani de zile o activitate de subminare a rafinariei. Acest aspect a fost deconspirat dupa discutia de la Bucuresti, mai precis cand au fost luate la puricat contractele pe care le incheiase rafinaria cu diverse societati comerciale. Astfel, s-a stabilit ca timp de trei ani, societatea "Pro Romania" a incasat pentru consultanta nu mai putin de 45 de milioane pe luna cu scopul de a gasi beneficiari pentru produsele rafinariei. Magureanu si societatea sa nu au reusit sa aduca nici un client rafinariei, care de fapt a lucrat cu un singur beneficiar atat in timpul conducerii Petrom, cat si inainte. Deci consultanta a fost doar un paravan pentru ca Magureanu sa poata scoate bani din acea rafinarie.
Revoltati de atitudinea lui Magureanu, dar tematori de puterea ascunsa a acestuia, muncitorii de la Petrosub au mai incercat o data sa-l sensibilizeze pe Magureanu. La el acasa, in Giurtelecu Hododului, muncitorii au venit cu caciula in mana sa-i ceara sa se implice in rezolvarea problemelor rafinariei. In fond, era seful companiei de consultanta. Discutiile de atunci le-au ramas in minte oamenilor: "Era vremea culesului nucilor. Toamna lu' 2004. Acolo ne-a primit, la el. Ne-a zis ca nu ne mai poate ajuta. Ca nu are ce sa faca."
De atunci, din octombrie 2004 lucrurile au mers din ce in ce mai rau. Muncitorii sunt acum in greva, societatea are datorii care nu vor putea fi niciodata platite, iar Magureanu s-a ascuns. Am incercat sa-l contactam, dar a fost de negasit. Secretara societatii "Pro Romania" ne-a asigurat ca e la cursuri. Noi credem ca este in gaura de sarpe.

---

Despre autor: