Povestea mea incepe in vara anului 2003, cand am cunoscut un barbat cu care am inceput o relatie pe care o credeam finalizata intr-o casnicie, mai ales ca, in urma acestei legaturi am ramas insarcinata si toata lumea era fericita atunci. Dar nu a fos
Povestea mea incepe in vara anului 2003, cand am cunoscut un barbat cu care am inceput o relatie pe care o credeam finalizata intr-o casnicie, mai ales ca, in urma acestei legaturi am ramas insarcinata si toata lumea era fericita atunci. Dar nu a fost asa!
Din luna a treia de sarcina, barbatul s-a razgandit, s-a "speriat" si a plecat, iar eu am ramas singura. Dar am mers mai departe, chiar daca toata lumea era impotriva hotararii mele de a da nastere unui copil si chiar daca mai aveam 2 ani de facultate. intre timp, una am terminat-o (Facultatea de Management si Marketing in Agroturism si Alimentatie Publica din cadrul unei universitati particulare) si mai am inca un semestru la a doua - Facultatea de Drept - tot in cadrul aceleiasi universitati. Mentionez ca am fost bursiera la ambele facultati in toti anii de studiu. Am terminat prima din clasa in fiecare an si mi s-au acordat aceste burse de merit. inca ceva important: nu am primit bani pentru a-mi achita anul respectiv, ci pur si simplu am terminat scoala fara sa mai fiu preocupata de a achita taxele.
La 26 mai 2004 a venit pe lume Daria-Ioana, un copil minunat, care-mi umple viata in fiecare zi cu zambetul si fericirea pe care le degaja.
Statul a fost alaturi de noi, timp de 8 luni prin acordarea unui ajutor social si a unei alocatii monoparentale, ajutor social care mi-a fost sistat din februarie pe motiv ca au aflat ca sunt la doua facultati particulare si ca bursele de merit sunt considerate venituri. Aceste lucruri le-am facut cunoscute inca de la inceput autoritatilor unde mi-au fost cerute adeverinte doveditoare de la facultate. Aceste documente au fost puse la dispozitia celor in masura sa-mi intocmeasca dosarele necesare acordarii acestor ajutoare - 1.270.000 lei + 450.000 lei. Dar raspunsul a fost negativ. si inca ceva care m-a indignat: voi fi obligata sa returnez si banii care mi-au fost acordati.
Consider ca ceea ce s-a intamplat e un abuz, o neglijenta sau o lipsa de profesionalism. Ce vina am eu ca mi s-a acordat acest ajutor social timp de 8 luni de zile, cand se putea spune de la bun inceput ca nu am dreptul la respectivul ajutor? Oare trebuia sa stiu si sa cunosc legile si sa le atrag eu atentia ca vor face o greseala?
Nimeni nu ma angajeaza cu un copil mic si studenta pe deasupra, asa ca trebuie sa mai indur nedreptatea aceasta pana in toamna, cand voi termina si a doua facultate, iar fetita mea va mai creste sa o pot da la cresa sau la gradinita.


Despre autor:

Libertatea

Sursa: Libertatea


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.