Membri ai Academiei Romane, profesori universitari, cercetatori, medici au participat la simpozionul omagial dedicat acad. Nicolae Cajal, organizat sub auspiciile Academiei Romane, de Fundatia ce-i poarta numele. In deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a vorbit despre "Nicolae Cajal sau despre bunatate", caracterizandu-l ca un om inteligent, "deschis, prin firea lui sa se inteleaga cu oamenii, sa-i apropie, nu sa-i desparta". Un intelept, care cauta si se bucura de oameni, iar toleranta lui era una funciara, demonstrand prin tot ce a gandit si facut ca "toleranta este legea care trebuie sa guverneze lumea". Ca intelectual roman de origine evreiasca a pus in circulatie conceptul de real-semitism, "o forma de umanism in actiune", opus extremismului de orice forma, in sine, o "expresie violenta a inculturii". Conceptul ar putea fi extins si pentru alte etnii pentru o buna convietuire, sau cum spunea savantul "impotriva unei stari patologice endemice... Si ca in prevenirea oricarei maladii, avem nevoie, pe langa vaccin, de prevenirea intregii populatii printr-o buna informare". Ca vicepresedinte al Academiei Romane a contribuit la renasterea acestui for stiintific dupa 1989.
Animat de dorinta "de a contribui macar cu o picatura la scaderea imensului ocean de necunoscut care ne inconjoara", Nicolae Cajal a adus contributii la dezvoltarea medicinei, in special a virusologiei, cuprinse in peste 400 de lucrari publicate in tara si strainatate. Valoarea acestora este atestata si de faptul ca a fost ales ca membru a numerose societati stiintifice nationale si internationale. Si-a respectat inaintasii despre care a scris, dupa cum, cu iubire si grija parinteasca, a format generatii de specialisti, unii prestigioase personalitati ale stiintei nationale si internationale. Continuator al acad. St. S. Nicolau, a dezvoltat o adevarata scoala de virusologie. Mai ramane Nicolae Cajal si un mentor de suflet al celor care l-au cautat si un prieten sincer al celor care aveau nevoie de ajutor. Vorbind despre tatal sau, Irina Cajal a spus ca "s-a distins prin capacitatea de a se dedica unor valori perene - viata oamenilor, stiinta, cultura, arta, educatia, marile institutii sociale". E.S. Rodica Gordon, ambasador al Israelului in Romania, a facut observatia ca Nicolae Cajal nu a avut dusmani, ci doar oameni care l-au apreciat si, ca om de stiinta, a deschis noi drumuri de cercetare. Intru acelasi spirit (am spune ca nu era posibil altcum) au vorbit Dorel Iordanescu, acad. Victor Voicu, Vasile Stanescu, membru de onoare al Academiei Romane, acad. Virgiliu N. Constantinescu, acad. Laurentiu Popescu, prof. dr. Florin Popa, rectorul Universitatii de Medicina, prof. Costin Cernescu, prof. dr. Conf. dr. Constantin Ionescu Targoviste, membri corespondenti ai Academiei Romane, Iulian Sorin, secretar general al Fundatiei Comunitatilor Evreiesti, Carol Friedmann, Carmen Seuleanu, Hary Kuller s.a.


In sesiunea stiintifica ce a urmat au fost prezentate 25 de comunicari despre contributiile acad. Nicolae Cajal si felul in care ele sunt dezvoltate, perspectivele deschise.
Pentru toate, putem spune, impreuna cu Maia Morgenstern: Va multumim Domnule Profesor.
Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Romane era aproape neincapator si fiecare dintre cei prezenti simteau nevoia sa mai povesteasca cate ceva. Am cautat o explicatie... Acad. Nicolae Cajal avea atat de rarul dar de a face ca in preajma lui fiecare sa se simta bun. Asa ca raspunsul la intrebarea cine va umple golul lasat poate fi: acela care va face drumul de la a te simti bun, la a fi bun. Sa incercam si timpul ii va da un nume.