Lucrarile de refacere a Teatrului National de Opereta au inceput saptamana aceasta in sala afectata de incendiul de la inceputul anului, conducerea institutiei estimand ca acestea vor dura pana in luna octombrie. Prima etapa, ce va costa 2,3 miliarde
Lucrarile de refacere a Teatrului National de Opereta au inceput saptamana aceasta in sala afectata de incendiul de la inceputul anului, conducerea institutiei estimand ca acestea vor dura pana in luna octombrie. Prima etapa, ce va costa 2,3 miliarde lei, consta in degajarea resturilor, refacerea lambriurilor si a tavanului si mici lucrari la instalatiile de lumini, informeaza Mediafax. Al doilea pas va fi desemnarea echipei care va realiza proiectul de reabilitare a salii. Potrivit directorului Amza Saceanu, teatrul a trimis invitatii catre sapte firme de proiectare, ce vor veni saptamana viitoare cu oferte privind termenele si costurile. Printre acestea se numara si echipa arhitectului Romeo Stefan Belea, autorul proiectului original al salii Teatrului National din Bucuresti in care functioneaza acum Opereta. Abia dupa realizarea proiectului se va face licitatie pentru alegerea executantului lucrarilor. Astfel, reabilitarea propriu-zisa este prevazuta sa inceapa in iunie.
"In octombrie vrem sa repunem in circulatie sala, cu un spectacol-simbol, "Lasati-ma sa cant", o noua versiune a primului spectacol ce a avut loc in actualul sediu, dupa ce dictatorul decisese in 1986 demolarea teatrului Operetei", a spus ieri Amza Saceanu, intr-o conferinta de presa.
Lucrarile de refacere vor trebui sa aiba in vedere si dotarile anti-incendiu. "Aceste utilitati au existat, dar, din pacate, ele nu au functionat la incendiul din 3 ianuarie", a spus ministrul Culturii si Cultelor, Mona Musca. "Nu e suficient sa detii instalatiile, ele trebuie sa si functioneze, iar in aceasta privinta, desigur, responsabilitatea o poarta si proprietarii Teatrului National si ai salii si cei care o folosesc. Eu am vazut in proiectul arhitectului Belea dusurile care ar fi trebuit sa se activeze. Prin urmare, cu aceasta ocazie, trebuie facute functionale si instalatiile anti-incendiu", a adaugat ministrul.
Opereta a primit 40 de miliarde de lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pentru refacerea salii si a adunat din donatii de la firme si persoane particulare aproximativ 1,2 miliarde de lei. Salariatii teatrului au donat, de pilda, 160 de milioane de lei, iar din organizarea unui spectacol in beneficiul sau la Sala Mare a Teatrului National din Bucuresti s-au mai strans alte 160 de milioane de lei. Pagubele au fost estimate, in ianuarie, la circa 57,5 miliarde de lei.
Tinta: musical-urile
"A existat o solidaritate remarcabila dupa incendiu din partea altor teatre, care ne-au oferit sala gratis", a precizat Saceanu. Opereta a sustinut spectacole in ultimele doua luni la Teatrul "Ion Creanga", Teatrul de Revista, TNB etc.
De acum inainte, conducerea teatrului ar vrea ca Opereta sa colaboreze cu TNB la realizarea unor musical-uri, in timp ce ministrul Culturii propune desfasurarea unor reprezentatii la Opera Nationala - "cea mai buna sala pentru spectacole de acest gen din Bucuresti".
Totodata, Mona Musca atrage atentia ca din punct de vedere artistic Opereta trebuie sa se modernizeze, pentru a atrage si tinerii. "La Opereta nu trebuie sa vina doar cei de varsta mea, ci si tineri. La ora actuala, spectacolele de teatru, opera si opereta se pun in scena altfel decat pe vremea mea. Opereta are resurse. Daca modernizeaza un pic lucrurile, va veni public de toate varstele", a spus ministrul. (A.M.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.